Mi-e silă, de mulți ani, de vorbirea lui Traian Băsescu. Mi-e silă, în egală măsură azi, de tăcerea lui gălăgioasă și otrăvită. Traian Băsescu ne avertizează că n-am scăpat de el. Da, bolile urâte se vindecă greu. Uneori sunt mortale, n-au leac. Ciuma se întinde, cancerul sapă în ființa unui om sau a unei nații, lepra destramă carnea de pe oase. Se apropie alegerile din decembrie, alegeri pe care, de câte ori le-a pierdut, și în ultima vreme le-a pierdut pe toate, Băsescu le-a câștigat. Ne avertizează, mulțumind în aparență celor mulți (cât de mulți, poate 7,4 milioane?) care l-au sorcovit de ziua lui și i-au urat ani nenumărați (”de pușcărie”, scrie cineva pe site-ul ampress) că ne pregătește iar ceva. Ce? Ce ne pregătești Băsescule? O nouă porcărie electorală, aduci iar un american care să spună că America e moartă după tine, iar dacă te dăm jos dă cu atomica în noi? Ți-a fost vreodată rușine Traian Băsescu? Răspund eu în locul tău. Nu, niciodată.
Traian Băsescu, prefăcându-se că mulțumește celor care i-au urat mulți ani de ziua lui, aruncă iar un scuipat gros în obrazul nației. Amenință voalat, opinează cineva. Nu, amenință direct. Ca un paznic de închisoare care spune deținuților că-i va ține desculți în zăpadă și-i va bate iar cu biciul plumbuit, până vor spune că regretă, până vor crăpa.
Peste o lună și nițel, urnele se deschid din nou. În marsupiul lor de lemn, carton și hârtie, poporul votant își va introduce, împăturită, voia. Ștampila, spun toate sondajele, va cădea în proporție aproximată la 60 la sută pe numele candidaților USL. E unica variantă a alungării regimului fanariot Băsescu. Da, dar și la precedentele alegeri prezidențiale, Traian Băsescu, în orice variantă, cu orice contracandidat, era indicat drept perdant. Și dacă ar fi avut drept adversar o clucă de coceni. Și, într-adevăr, cu toată gafa lui Geoană din seara decisivă, a pierdut. În țară, poporul l-a alungat. Dat afară pe ușă, Băsescu a revenit pe fereastră prin voturile din diaspora. Nu voturile corecte, exprimând opțiunea cetățenilor români aflați din varii motive afară, ci prin voturile furate de o structură mafiotă bine unsă. Ea începea aici, cu Videanu, Blaga, Berceanu, Flutur aflați la una mică, o gustare mică, mică la Ministerul de Interne și își avea terminalele la tipi gen Baconschi la Paris sau în alte părți. Măi Viorică, tu dacă vii cu 20.000 de voturi în plus, eu vin în minutul următor cu 40 000. Nu te mai strofoca măi băiatule degeaba. Și așa era. Se fura la minut, pe comandă, în funcție de nevoi. Și nevoia era ca Băsescu să fie reales. Numai că nu era nevoia și nici voia poporului român, ci a altora. Traian Băsescu a cerut, zice-se, și iată că azi se confirmă, după ce a fost prima oară ales, că îi trebuie musai două mandate. Le-a spus-o mai marilor din servicii, finanțe, celor o sută de puternici ai României. Fac orice, orice pentru asta. Și a făcut. I-a lăsat pe toți să fure și să-și facă de cap, distrugând tot ce mai rămăsese întreg în România.
Atenție, regimul Băsescu a început iar sarabanda nenorocirii. USL are obligația să nu doarmă și să facă exerciții de orientare în haos. Iar intimidații alegători români trebuie să-și învingă frica și să meargă la vot. Alte soluții nu văd.