Ora 19:30. Intru pe podul Grant. Intru si atat. Stam. Un minut, doua, zece. Ne jucam in continuare de-a statuile motorizate. O fi vreun accident, ma gandesc. Da, accidentul de a trai in Bucuresti. Hai ca plecam!! In doi metri nu apuc sa schimb a doua. Mai bine. N-are rost. Stam iar. "Mai stai o data!" - mi-ar fi spus un smecher din Salajan, dar aici e Podul Grant. Alti smecheri. Aceeasi situatie. Ma uit langa mine. Vad un bolid cu patru tevi de esapament. Peste doua sute de cai - il evaluez din ochi. E ca-n bancul cu ciobanul: "Si la ce i-a folosit?" Sta si el. Suntem punctul fix de care avea nevoie un baiat ca sa rastoarne universul. Tramvaiul trece lejer pe langa noi. Cica i-ar spune metrou usor acum. Pentru soferi nu e deloc usor. Au mai ramas fara o banda pe fiecare sens. Ma uit din nou langa mine. Baiatul cu bolidul are ochelari tip fund de sifon. Chiar! Ce buna ar fi acum o bicicleta. De cand imi tot promit ca-mi iau. Si de fiecare data adultul din mine ii da teapa copilului din mine. Dar nu-i nimic. Pustiul isi ia revansa in fiecare seara in direct, la serviciu. Sau la servici, dupa cum am inteles ca spune Pro TV-ul, neamendat de nimeni. Va plictisesc?
Incerc sa va tin de vorba cat amortesc pe podul luâ peste, asteptand sa mai fac doi metri. Ma gandesc ce inutil este salonul asta auto supermediatizat cu multa emotie sau chiar cu exaltare de catre reporterii trimisi la fata locului. Ultimele modele. Cu "cele mai tari" performante. Sute de cai. Sute de mii de euro. Nu-i problema. Este in Romania euro, in prostie este. Modelele cele mai scumpe sunt si cele care s-au vandut instantaneu. Oare cei care le-au luat le vor folosi vreodata la capacitate? Si daca da, unde? Ca sa ajungi din Baneasa, de la iesirea din Bucuresti pana la Aeroportul Otopeni, ai nevoie de cel putin o ora. Un pistruiat din clasa intai, pe role umileste tot, de la Lamborghini la Aston Martin. Dar la noi automobilul e o chestiune de eticheta. Trebuie sa comunici prin intermediul lui, tuturor, care este statutul tau social. OK, sunt impresionat! Pe de alta parte, imi explica un prieten de-al meu, daca ai bani multi, n-o sa-i iei dupa tine pe lumea ailalta. Te bucuri de ei luandu-ti jucarii. Corect, pacat ca n-ai teren de joacaâ¦