Adrian Cioroianu: Lui Vladimir Voronin i-a fost ruşine să vorbească pe limba lui!

12:09 • Ministrul de externe Adrian Cioroianu a declarat luni seara că preşedintele Republicii Moldova a fost "vizibil deranjat" de întrebarea pe care i-a pus-o la conferinţa de la Munchen cu privire la limba moldovenească, dar a explicat în acelaşi timp de ce Voronin a vorbit în limba rusă.

ALTERCAŢIE. Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a vorbit la conferinţa de securitate de la Munchen în limba rusă, aceasta fiind limba în care i-a dat "o ripostă categorică" ministrului român de externe, Adrian Cioroianu, care îl interpelase în legătură cu limba moldovenească, a scris rian.ru. Şeful diplomaţiei române spune că „ l-am întrebat dacă nu crede că Moldova ar putea avea un avantaj din faptul că vorbeşte aceeaşi limbă ca o ţară membră a Uniunii Europene. Voronin a fost vizibil deranjat de această întrebare, dar nu sunt eu cel care să dea note în acest sens. Voronin mi-a răspuns în limba rusă, într-adevăr, dar el a răspuns la toate întrebările în această limbă. Nu existau traduceri simultane decât pentru limbile engleză, franceză, germană şi rusă şi probabil că de aceea a vorbit în rusă", a explicat Adrian Cioroianu. Vladimir Voronin s-a pronunţat împotriva redenumirii limbii moldoveneşti în limba română şi împotriva renunţării la trecutul comunist în favoarea facilitării integrării în Uniunea Europeană, arata agenţia de presă rusă, într-un material intitulat "Voronin este împotriva redenumirii limbii moldoveneşti ca preţ pentru integrarea europeană".

LIMBA NOASTRĂ-I...La conferinţa pentru securitate de la Munchen, Voronin a participat, sâmbătă, la o dezbatere pe marginea viitorului ţării sale în UE şi i-a dat o ripostă categorică reprezentantului României, care a opinat că recunoaşterea de către Republica Moldova a faptului că limba de stat a ţării este limba română şi distanţarea de trecutul comunist ar uşura semnificativ Republicii Moldova calea către UE. "Vă mulţumesc pentru întrebare şi repet - deja de un milion de ori şi o pot repeta şi de un miliard de ori - că denumirea limbii de stat este exclusiv treaba poporului acestei ţări", a spus preşedintele Voronin, într-o rusă perfectă. Preşedintele de peste Prut a rostit sâmbătă un discurs la conferinţa de securitate Munchen în cadrul secţiunii intitulate "Provocări la adresa stabilităţii europene". Pe site-ul dedicat conferinţei de la Munchen poate fi ascultată alocuţiunea preşedintelui Vladimir Voronin, care este rostită, într-adevăr, în limba rusă. Discursul a fost transmis însă reprezentanţilor presei de la Chişinău într-o variantă în limba română, postată şi pe site-ul Preşedinţiei, unde figurează însă şi în limba rusă. Vladimir Voronin le-a spus sâmbătă participanţilor la conferinţa de securitate de la Munchen că ţara sa vrea să adere la UE, dar nu şi la NATO şi nu a omis să menţioneze, în context, că există "doctrine perimate" şi "interpretări divergente cu privire la identitatea statală şi naţională" a Moldovei. Cu toate acestea, Vladimir Voronin a anunţat "apropiate schimbări în bine" care aşteaptă Republica Moldova în ceea ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean, declarând că "euromodernizarea" sau "politica euroterapiei s-a dovedit a fi cel mai bun remediu" pentru ţara sa, alături de neutralitatea statului, în care vede o "garanţie serioasă a stabilităţii şi securităţii".

ETICHETE. În răspunsul dat interpelării din partea ministrului Adrian Cioroianu, Voronin a reamintit că în cadrul referendumului pe tema limbii, de la 1 octombrie 2004, 84% din populaţie s-au pronunţat pentru menţinerea denumirii istorice a limbii - limba moldovenească. În octombrie 2004 în Republica Moldova nu a avut loc un referendum, ci un recensământ al populaţiei, la rubrica "naţionalitate", printre alte naţionalităţi, fiind trecute atât "moldovean", cât şi "român". Întrebările din chestionar legate de identitatea naţională şi de limba vorbită de moldoveni au fost calificate drept "delicate" de către observatorii internaţionali, printre care şi John Kelly, preşedintele grupului de observatori ai Consiliului Europei pentru recensământul populaţiei. De asemenea, experţii au fost nemulţumiţi de comportamentul unor recenzori, care, potrivit lui John Kelly, i-au descurajat pe respondenţi să se declare români în loc de moldoveni. 76% dintre respondenţii de la recensământ s-au declarat moldoveni şi doar 2,2% români. Autorităţile comuniste au declarat ulterior că recensământul poate fi calificat drept "un referendum în problema naţională şi lingvistică". La dezbaterile din cadrul conferinţei de la Munchen Voronin a mai reamintit că peste un an Moldova va împlini 650 de ani, în timp ce România există doar 170 de ani. "Iată de ce este inutil să se dezbată cine a fost mai devreme - găina sau oul", a punctat preşedintele moldovean, rian.ru. Voronin a recunoscut că limbile română şi moldovenească sunt absolut identice, dar a spus că fiecare din cele două ţări este liberă să o numească aşa cum vrea: "Noi am trăit cu limba moldovenească şi vor trăi cu ea în continuare". România nu recunoaşte existenţa limbii moldoveneşti, argumentând că Academia Republicii Moldova spune că limba din Republica Moldova este limba română. Disputa cu privire la limba moldovenească între Bucureşti şi Chişinău este mai veche. Într-un interviu acordat în martie 2007 agenţiei Reuters, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, acuza România încearcă să nege statalitatea Republicii Moldova prin denigrarea limbii şi culturii sale. Liderul moldovean a subliniat că oficialii de la Bucureşti, care consideră că limba ţării sale nu este diferită de limba română, ignoră faptul că statul medieval Moldova a existat cu mult înainte de formarea statului român în secolul al XIX-lea: "Limba moldovenească este mama limbii române. A o numi română înseamnă a înşela istoria şi a-ţi renega propria mamă. Şi nu trebuie să faci asta".

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

DILEMĂ. În decembrie 2007, cotidianul Financial Times relata despre acuzele aduse României de Voronin la Bruxelles, potrivit cărora Bucureştiul subminează independenţa Moldovei, şi nota, în context, că "nucleul problemei este identitatea moldovenească". "Mulţi experţi români şi străini consideră că nu există, practic, nicio diferenţă între români şi moldoveni, din punctul de vedere al limbii şi al culturii", scria Financial Times, adăugând că în al său World Factbook, CIA, care nu are nicio implicare în acest subiect, înregistrează cel mai mare grup etnic din Republica Moldova drept "moldoveni/români, 78,2%". CIA descrie limba vorbită de moldoveni ca fiind "practic aceeaşi cu limba română". Ambele intrări descriu cu acurateţe dificultatea de a stabili dacă moldovenii sunt o naţiune distinctă de români. În ceea ce priveşte impactul trecutului comunist asupra perspectivelor de aderare ale Republicii Moldova la UE, preşedintele moldovean, care este şi lider al comuniştilor moldoveni, a spus sâmbătă, la Munchen, că "impactul este exclusiv pozitiv". Voronin a menţionat că în trecutul sovietic al ţării sale au existat nu doar fenomene negative, dar şi multe lucruri bune. "Şi noi folosim această experienţă pozitivă. Trecutul, istoria şi părinţii nu trebuie trădaţi". Potrivit preşedintelui moldovean, culoarea roşie a drapelului sovietic nu comportă conotaţii negative. "Culoarea drapelului nu are nimic, cei care au purtat drapelul sunt responsabili". Voronin consideră că fără înţelegerea şi păstrarea trecutului ţara nu poate avea viitor. El a fost de acord cu oponenţii săi în privinţa faptului că Moldova mai are unele probleme nerezolvate cu Rusia. "Le cunoaşte şi Rusia, le cunoaştem şi noi, şi alţii. Şi trebuie să soluţionăm împreună aceste probleme, inclusiv cea transnistreană". În opinia preşedintelui moldovean, după soluţionarea problemei transnistrene, "Moldova se va dezvolta progresiv şi va deveni un stat egal printre alte state în marea familie europeană". Voronin a ţinut, de asemenea, să dezmintă "teza care circulă în Europa şi în restul lumii privind sărăcia extremă din Moldova. Totul depinde cum înţelegi sărăcia: împosibilitatea de a plăti pentru hrană şi casă sau de a-ţi cumpăra un castel sau maşină de lux?". Preşedintele moldovean a menţionat că ţara sa are cele mai bogate soluri din Europa, doar că încă nu a avut posibilitatea să se ocupe de ele, din cauza mai multor probleme. "Nu suntem deloc săraci, doar că încă nu ne-am dezvoltat până la capăt, suntem chiar foarte bogaţi".