x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun America işi reneagă simbolul

America işi reneagă simbolul

de Pompiliu Kostas Radulescu    |    Radu Vladimir Popescu    |    29 Iun 2007   •   00:00
America işi reneagă simbolul

La căteva decenii după ce a fost la un pas de dispariţie, vulturul pleşuv - simbolul naţional al SUA - este pe cale să fie scos de pe lista speciilor protejate.


La căteva decenii după ce a fost la un pas de dispariţie, vulturul pleşuv - simbolul naţional al SUA - este pe cale să fie scos de pe lista speciilor protejate.

IN VOIA SORŢII. Decizia dacă această specie va fi scoasă sau nu de pe lista celor protejate va fi anunţată azi de către US Fish and Wildlife Service, la implinirea termenului-limită stabilit de judecători. Căci,de la doar 417 perechi in 1963, numărul a crescut exponenţial, ajungănd in 2006 la 9789 de perechi doar pe teritoriul SUA, neluănd in considerare Alaska şi Hawaii.

In timp ce salvarea acestuia este o veste bună pentru majoritatea americanilor, controversele continuă să apară cu privire la statutul său de specie protejată.

Miza dintre protejarea vulturului pleşuv - al cărui chip se vede pe monezi, bancnote şi sigilii ale SUA - şi contestatarii săi umani pare a fi dorinţa celor din urmă de a exploata terenurile de pe malurile lacurilor sau răurilor, acolo unde au habitat vulturii.

ATITUDINI SCHIMBĂTOARE. Numărul in creştere al vulturilor este "un exemplu al reuşitei conservării speciei", affirmă Mike Dalton, directorul pe probleme de conservare a speciilor din cadrul Audubon Society. "Atitudinea oamenilor s-a schimbat. Problema vulturului pleşuv i-a inspirat pe mulţi oameni să se implice in protejarea faunei", mai declară acesta. "Insăşi povestea vulturului pleşuv este una motivantă, deoarece arată că un efort susţinut şi o mai multă atenţie acordată unei specii o poate salva de la dispariţie".

Această specie a fost in continuu pericol de dispariţie incă de la 1782, cănd a fost numit simbolul naţiunii americane, fapt ce subliniază necesitatea protejării continue a ei, afirmă specialiştii.

ISTORIE. Se crede că la venirea europenilor pe meleagul nord-american numărul vulturilor era de 500000. Pănă la declararea sa oficială ca specie protejată, in 1940, acesta era impuşcat, otrăvit şi vănat peste tot unde proprietarii terenurilor credeau că reprezintă un pericol pentru recolte şi pentru peşti, rezultănd astfel o scădere dramatică a numărului de exemplare.

In anii ‘50-’60, din cauza folosirii pe scară largă a pesticidului DDT, numărul a scăzut şi mai mult, deoarece substanţa a avut ca efect pe termen lung slăbirea cajii oului, ducănd la moartea multor pui chiar dinaintea ieşirii lor la lumină.

In 1967, cu mai puţin de 500 exemplare rămase, vulturul pleşuv a fost pus pe lista speciilor de cale de dispariţie. Astfel oamenii nu mai aveau voie să ii omoare, iar habitatul le era protejat. La scurt timp după a fost interzisă şi folosirea DDT-ului.

Ca rezultat,in 1999 numărul exemplarelor a atins un nivel care l-a făcut pe preşedintele Bill Clinton să afirme că este timpul ca aceştia să fie scoşi de pe lista speciilor pe cale de dispariţie.

PROPRIETARI "ABUZAŢI". Ceea ce i-a supărat foarte tare pe mulţi proprietarii de terenuri afectaţi de măsurile de protecţie a habitatului a fost faptul că statului i-au trebuit 8 ani pentru a ajunge la aceste concluzii.

Printre aceştia se numără şi Edmund Contoski, a cărui sesizare - susţinută de Fundaţia Legală a Pacificului ( Pacific Legal Foundation - PLF) dus la stabilirea datei de 29 iunie ca dată limită pentru ca autorităţile să ia o decizie. Contoski vrea să construiască cinci cabane pe marginea unui lac din Minnesota,pe o suprafaţă de şapte acri a cărui proprietar este, dar a fost impiedicat căţiva ani din cauza cuiburilor de vulture pleşuvi aflate acolo. Astfel, PLF militează pentru ridicarea statutului de specie protejată pentru vulturul pleşuv deoarece se teme că proprietarii de terenuri sunt abuzaţi permanent de o legislaţie mult prea restrictivă şi care nu mai are legătură cu realitatea. "Aceatsă situaţie poate avea din punct de vedere econmic repercusiuni extrem de grave!", avertizează Damien Schiff din partea PLF. "Terenul domnului Contoski, cu contrucţii, poate valora mai mult de 400.000 $. Fără cabane, e aproape fără valoare".

CONTROVERSA CONTINUĂ. PLF se teme că recentele modificări in legea ce pune vulturul pleşuv pe lista speciilor pe cale de dispriţie vor incorda spiritele şi mai mult. In esenţă, totul se invărte im jurul termenului "a deranja", insuficient definit de actul normativ. Astfel, Damien Schiff, avocat de profesie, prevede că discuţiile sunt departe de a lua sfărşit. "Totul e foarte clar!", spune insă Nicholas Throckmorton, purtător de cuvănt al US Fish and Wildlife Service. "Dacă trăntesc portiera maşinii şi astfel gonesc un vultur pleşuv pentru căteva minute, se poate spune că-l deranjez? Da. I-am făcut insă rău in vreun fel? Nu! Articolul de lege va fi intodus tocmai ca să explice mai bine in ce condiţii, dacă vulturul pleşuv este dernajat, i se face rău şi ca specie. Cănd, de exemplu, datorită intervenţiei omului, nu-şi poate face cuib".

LUPTA PENTRU SUPREMAŢIE. Al Cecere, preşedinte şi fondator al Fundaţiei Vulturului Pleşuv, este optimist in ceea ce priveşte găsirea unei soluţii de compromis in dialogul cu proprietarii de teren. "Competiţia dintre om şi vultur pentru aceleaşi terenuri, este o chesiune căt se poate de reală. Dar din anii ’40-’50 şi pănă acum, am invăţat multe lucruri. Sunt convins că rezolvarea acestei probleme stă intr-o strănsă colaborare intre proprietari şi conservaţionişti şi nu in dispute interminabile", subliniază Al Cecere. Greul insă abia acum incepe.

×
Subiecte în articol: magazin pleşuv