Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
11:34 • "Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, cu 1,6 puncte
procentuale, prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%,
şi estimează pentru decembrie 2009 o inflaţie anuală de 3,9%, a
declarat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza pentru 2009 a
fost revizuită în scădere de la 4,3%, însă cifra nu a fost publicată
până acum.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, şi estimează pentru decembrie 2009 o inflaţie anuală de 3,9%, a declarat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza pentru 2009 a fost revizuită în scădere de la 4,3%, însă cifra nu a fost publicată până acum.
Guvernatorul BNR a explicat că revizuirea proiecţiei pentru 2008 a fost determinată de o serie de factori. Primul dintre aceştia se referă la persistenţa, în prima jumătate a acestui an, a şocurilor apărute în al doilea semestru din 2007.
De asemenea, proiecţia aferentă acestui an a fost modificată, ca urmare a revizuirii calendarului de ajustare a preţurilor la energie, de deprecierea mai puternică a monedei naţionale şi de o creştere mai accentuată a preţului petrolului.
Alţi factori de influenţă asupra modificării prognozei se referă la persistenţa anticipaţiilor inflaţioniste deteriorate şi la amânarea eliminării excesului de cerere, pe fondul creşterii economice mai mari, al avansului cheltuielilor bugetare şi al reducerii restrictivităţii condiţiilor monetare.
Guvernatorul a mai explicat că asupra inflaţiei se vor reflecta şi costurile de corectare treptată a deficitului extern, atrăgând atenţia că nu va fi vorba de "hard landing", dar chiar şi o corecţie de un punct procentual este costisitoare.
"Politica monetară urmăreşte realizarea unei dezinflaţii sustenabile pe termen mediu, prin reîncadrarea cât mai rapidă în intervalul de variaţie asociat ţintei, fără creşterea dezechilibrelor", a spus Isărescu. El a adăugat că în cadrul întâlnirii recente cu reprezentanţii guvernului a propus un mix de politici care să ducă la această corecţie, unde şi politica monetară are un rol.
Câştigul de productivitate format în timp a început să se erodeze în ultimii doi-trei ani, pe fondul creşterii mai rapide a salariilor, ceea ce conduce la o pierdere a bazei de apreciere reală a leului, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. "Dacă acest câştig, obţinut până în 2005-2006, se va pierde, şi dacă salariile vor tinde să crească mai mult decât productivitatea, atunci baza aprecierii tinde să fie spartă", a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă. Guvernatorul băncii centrale a arătat că în cazul unei creşteri nominale a salariilor se crează premise pentru deprecierea leului.
"Opţiunea este să păstrăm decalajele pozitive în cazul evoluţiei productivitate-salarii şi să revenim la comportamente mai sănătoase", a spus Isărescu. Guvernatorul a apreciat că România este la punct de răscruce şi în această perioadă se crează bazele evoluţiei cursului pentru următorii 3-4 ani.
Guvernatorul BNR a explicat că revizuirea proiecţiei pentru 2008 a fost determinată de o serie de factori. Primul dintre aceştia se referă la persistenţa, în prima jumătate a acestui an, a şocurilor apărute în al doilea semestru din 2007.
De asemenea, proiecţia aferentă acestui an a fost modificată, ca urmare a revizuirii calendarului de ajustare a preţurilor la energie, de deprecierea mai puternică a monedei naţionale şi de o creştere mai accentuată a preţului petrolului.
Alţi factori de influenţă asupra modificării prognozei se referă la persistenţa anticipaţiilor inflaţioniste deteriorate şi la amânarea eliminării excesului de cerere, pe fondul creşterii economice mai mari, al avansului cheltuielilor bugetare şi al reducerii restrictivităţii condiţiilor monetare.
Guvernatorul a mai explicat că asupra inflaţiei se vor reflecta şi costurile de corectare treptată a deficitului extern, atrăgând atenţia că nu va fi vorba de "hard landing", dar chiar şi o corecţie de un punct procentual este costisitoare.
"Politica monetară urmăreşte realizarea unei dezinflaţii sustenabile pe termen mediu, prin reîncadrarea cât mai rapidă în intervalul de variaţie asociat ţintei, fără creşterea dezechilibrelor", a spus Isărescu. El a adăugat că în cadrul întâlnirii recente cu reprezentanţii guvernului a propus un mix de politici care să ducă la această corecţie, unde şi politica monetară are un rol.
Câştigul de productivitate format în timp a început să se erodeze în ultimii doi-trei ani, pe fondul creşterii mai rapide a salariilor, ceea ce conduce la o pierdere a bazei de apreciere reală a leului, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. "Dacă acest câştig, obţinut până în 2005-2006, se va pierde, şi dacă salariile vor tinde să crească mai mult decât productivitatea, atunci baza aprecierii tinde să fie spartă", a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă. Guvernatorul băncii centrale a arătat că în cazul unei creşteri nominale a salariilor se crează premise pentru deprecierea leului.
"Opţiunea este să păstrăm decalajele pozitive în cazul evoluţiei productivitate-salarii şi să revenim la comportamente mai sănătoase", a spus Isărescu. Guvernatorul a apreciat că România este la punct de răscruce şi în această perioadă se crează bazele evoluţiei cursului pentru următorii 3-4 ani.
"Cocoaşa inflaţiei" are caracter temporar
"Se pun în discuţie cifrele, creşte neîncrederea. Această umflătură, cocoaşă a inflaţiei are caracter temporar", a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, într-o conferinţă de presă
El a arătat că evoluţia preţurilor se poate transforma în spirală, însă în urma unei analize atente se va observa că înrăutăţirea inflaţiei începută în vara anului trecut are caracter temporar.
La finele anului trecut, rata anuală a inflaţiei s-a situat la nivelul de 6,57% faţă de 4,87% în decembrie 2006, plasându-se în afara intervalului de variaţie de 3-5% asociat ţintei de inflaţie de 4%.
Devierea s-a produs în principal ca urmare a unor şocuri exogene acţionând asupra ofertei agregate - performanţa nefavorabilă a sectorului agricol datorată secetei severe, dar şi creşterea preţurilor produselor alimentare şi ale combustibililor la nivel mondial. Presiunile inflaţioniste astfel generate au fost amplificate de persistenţa excesului de cerere agregată în condiţiile majorării puternice a veniturilor şi ale dinamicii înalte a creditului acordat sectorului privat, se spune într-un comunicat al BNR.
Pentru 2008, ţinta de inflaţie stabilită de Guvern şi Banca Naţională este de 3,8% plus/minus un punct procentual, iar prognoza prezentată de banca centrală este de 4,3%.
În raportul asupra inflaţiei prezentat la începutul lunii noiembrie, banca centrală a revizuit în creştere cu 1,8 puncte prognoza pentru sfârşitul anului trecut, la 5,7% pe an, faţă de nivelul de 3,9% estimat în luna august.
Mai mulţi analişti intervievaţi, în luna ianuarie, de MEDIAFAX anticipează, însă, o creştere a preţurilor de consum în decembrie 2007 situată între 0,5% şi 1%, ceea ce presupune o inflaţie anuală de 6,4%-6,9%, cu mult peste ţinta Băncii Naţionale.
Pentru 2008, BNR a urcat prognoza de inflaţie cu 0,6 puncte, la 4,3% pe an, faţă de rata de 3,7% estimată în cel de-al doilea raport trimestrial asupra inflaţiei.
El a arătat că evoluţia preţurilor se poate transforma în spirală, însă în urma unei analize atente se va observa că înrăutăţirea inflaţiei începută în vara anului trecut are caracter temporar.
La finele anului trecut, rata anuală a inflaţiei s-a situat la nivelul de 6,57% faţă de 4,87% în decembrie 2006, plasându-se în afara intervalului de variaţie de 3-5% asociat ţintei de inflaţie de 4%.
Devierea s-a produs în principal ca urmare a unor şocuri exogene acţionând asupra ofertei agregate - performanţa nefavorabilă a sectorului agricol datorată secetei severe, dar şi creşterea preţurilor produselor alimentare şi ale combustibililor la nivel mondial. Presiunile inflaţioniste astfel generate au fost amplificate de persistenţa excesului de cerere agregată în condiţiile majorării puternice a veniturilor şi ale dinamicii înalte a creditului acordat sectorului privat, se spune într-un comunicat al BNR.
Pentru 2008, ţinta de inflaţie stabilită de Guvern şi Banca Naţională este de 3,8% plus/minus un punct procentual, iar prognoza prezentată de banca centrală este de 4,3%.
În raportul asupra inflaţiei prezentat la începutul lunii noiembrie, banca centrală a revizuit în creştere cu 1,8 puncte prognoza pentru sfârşitul anului trecut, la 5,7% pe an, faţă de nivelul de 3,9% estimat în luna august.
Mai mulţi analişti intervievaţi, în luna ianuarie, de MEDIAFAX anticipează, însă, o creştere a preţurilor de consum în decembrie 2007 situată între 0,5% şi 1%, ceea ce presupune o inflaţie anuală de 6,4%-6,9%, cu mult peste ţinta Băncii Naţionale.
Pentru 2008, BNR a urcat prognoza de inflaţie cu 0,6 puncte, la 4,3% pe an, faţă de rata de 3,7% estimată în cel de-al doilea raport trimestrial asupra inflaţiei.
- Mediafax
