Catastrofele nu-i determină pe europeni să sporească securitatea

Europenii opun rezistenţă faţă de impunerea unor noi constrângeri în domeniul transportului maritim, în pofida catastrofelor ecologice majore din ultimii ani, cum ar fi naufragiul petrolierului Erika în 1999 şi cel al Prestige în 2002, relatează AFP.

FĂRĂ REGULI. Cu câteva excepţii (Franţa, Italia, Bulgaria, Belgia), majoritatea miniştrilor transporturilor din Cele 27 ţări membre, reuniţi luni la Luxembourg, s-au arătat reticenţi faţă de respectarea obligatorie a normelor de navigaţie internaţionale pentru flotele lor. Unele state - Malta şi Ciprul în principal- şi-au înscris în registrele naţionale numeroase nave sub pavilionul lor naţional, dar care scapă de fapt controlului acestor state. Faimoasele "pavilionane de complezenţă", care navighează pe mările lumii, nu respectă întotdeauna regulile securităţii internaţionale de navigaţie şi folosesc în multe cazuri echipaje plătite prost şi aproape fără calificare. Comisia Europeană, care a lansat un război împotriva acestor "vase-pubelă" şi împotriva "opacităţii juridice din transportul maritim mondial", doreşte să facă ordine în flotele UE. Comisarul pentru transport, Jacques Barrot, vrea să facă obligatorii unele recomnadări facultative ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), cum ar fi opţiunea de ca pavilionul să fie supus unui "audit" de calitate. "Trebuie oare să aşteptăm catastrofe maritime pentru a acţiona?", a întrebat el, nemulţumit, la întâlnirea cu ceilalţi miniştri.

FĂRĂ CONSTRÂNGERI. Miniştrii de transport au respins ideea unui alt proiect care viza creşterea responsabilităţii civile a armatorilor în caz de accident maritim. Deocamdată nu există un sistem care să-i oblige să facă asigurări pentru terţi, iar o convenţie maritimă internaţională impune un plafon indemnizaţiilor eventual plătite. "Oricare ar fi nava care se află la originea catastrofei, victimele trebuie să fie primească daune în acelaşi mod", a spus Barrot. Cele două texte blocate fac parte dintr-o încercare ambiţioasă care include şapte noi propuneri referitoare la securitatea maritimă, numită "Erika III". Ministrul francez al transporturilor, Dominique Bussereau, a promis că va continua să lucreze la aceste proiecte în perioada preşedinţiei franceze a UE, care începe la 1 iulie. "Acest proiect nu trebuie să fie îngropat, pentru că ar fi un pas înapoi în ceea ce priveşte opinia publică mondială şi europeană", a avertizat el. Însă majoritatea colegilor săi au spus că preferă regulile voluntare ale OMI, organism ONU care nu dispune de nicio putere de sancţionare a contraveninenţilor. De la intrarea lor în UE, Malta şi Ciprul au făcut progrese, integrându-se în 2006 pe lista "albă" a "Memorandumului de la Paris", care prevede inspecţii asupra navelor. Însă şapte ţări UE figurează pe "lista gri" (performanţă medie a flotei): Austria, Irlanda, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania şi România. O ţară, Slovacia, se află pe "Lista neagră". Împreună, aceste state nu reprezintă totuşi decât 8% din flota europeană. "Adevărata problemă o constituie navele sub pavilioane alte decât europene", a declarat ministrul britanic al transporturilor, Rosie Winterton. Panama este statul-campion în orice categorie a navelor sub pavilion de complezenţă. "Dacă am fi rezonat la fel şi pe planul luptei împotriva înclăzirii climatice, nimeni n-ar fi început lupta în Europa", a spus Barrot.