Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nea Cornel este un cerb. I se spunea "nea" pentru că e de-al nostru, din popor, şi are o vârstă (rezultă asta şi din ramificaţia coarnelor). Deşi ar trebui să-şi petreacă viaţa de mamifer rumegător în compania, periodică, a unei tanti-căprioare (parteneră sezonieră), nea Cornel preferă să frece menta lângă Mitică. Cine e Mitică?
Mitică e de profesie şofer de tir, uşor supraponderal, posesor de şapcă, muţunache pe parbriz, blugi cu genunchi şi bocanci ce candesc. Nu ştiu unde s-au cunoscut cei doi şi nici ce i-a apropiat sufleteşte, dar pot să-mi imaginez. Fie că Mitică, beat mort, a dat cu tirul peste nevasta lu' Cornel ş-acum, compensaţie, îl cară peste tot pe văduv, fie că destinele li s-au încrucişat la grădina zoologică, de unde Cornel l-a ajutat să evadeze pe Mitică (invers, e prea banal).
La fel de simplu însă, nea Cornel poate să fie un personaj imaginar care-i vorbeşte, din când în când, în timpul curselor prea lungi, tiristului (în cazul acesta însă, Mitică n-ar trebui să aibă carnet de conducere, din motive de "halatul, cât e halatul!"...)
Creatorii reclamei la berea Ciucaş nu şi-au bătut capul cu aceste dileme, le-au aruncat direct în minţile noastre, o dată cu genialele spoturi. Au luat cerbul, l-au personificat, i-au desenat un trofeu în creştet şi l-au făcut băutor de expresso fără cofeină (are hipertensiune nea Cornel, vă spun, de când cu accidentul neveste'sii...). De ce un cerb? Pentru că se adapă din izvoare cristaline şi face la rădăcina brazilor berea cea mai limpede! Nu sună îmbietor?
Ok, atunci pentru că degajă forţă şi virilitate. Are patru rânduri de coarne, în puii lui şi-ai lui Bendeac! Greşit... Cunoscătorii spun că "cerbul (Cervus Elaphus L.) este un mamifer cu un accentuat dimorfism sexual". (sursa: www.vinatorul.ro) Pe româneşte şi fără să-l jignim foarte tare, cerbul are o sexualitate incertă. Nea Cornel a căpătat, probabil, certitudini, de când l-a întâlnit pe Mitică. Îi cântă. În tir, pe pătura cu care ies amândoi la picnic, în natură, de sărbători sau în timp ce stau la pescuit.
Nu pierde niciodată prilejul să-i susure-n urechea melomană un refren (probabil că l-a înghiţit pe Ştefan Bănică junior, pentru că fix cu vocea lui cântă). E ceva deranjant, pentru un telespectator normal la cap, că un cerb cântă cu versuri şi rime, pe ecranul televizorului? Aş, de când marmota înveleşte ciocolata şi nevasta castorului împrospătează aerul cu "Air Fresh", nici copiii nu mai cred ce văd la televizor. E libertate de exprimare, nea Cornel poate să vorbească şi despre acordul cu FMI, însă... Însă! "În perioada împerechierii, masculul mugeşte, boncăneşte sau boncăluieşte". (sursa: www.vinatorul.ro), ceea ce înseamnă că nu-l văd pe Cornel prea bine. Adică, un sigur trilulilu de-i mai trage cerbul, are nevoie de-o pernă groasă şi pufoasă pe scaunul de şofer.
Relaţia dintre boncăluitor şi tirist e atât de bine sudată, încât cei doi şi-au făcut un blog împreună. Să împărtăşească lumii detalii ale prieteniei om - mamifer rumegător. Pe blog scrie numai Cornel. Normal, Mitică conduce, cerbul stă lângă, pe scaunul mortului, cu laptopul pe burtă şi bate mărunt din copite pe tastatură. I-auziţi aici:
"Asa mult îmi place să călătoresc! De când l-am cunoscut pe Mitică, mai tot timpul suntem pe drum. Cântam cântece vesele, mai facem câte o oprire într-o poieniţă sau la o terasă însorită, primăvara, ori la un restaurant călduros, iarna. De când cu blogosfera asta, am intrat pe bloguri şi am văzut pe unde merge lumea. Eu ziceam că numai aici la noi e frumos. Prin Făgăraş, pe Valea Oltului, pe la Braşov... Dar multe mai sunt de văzut în lume şi toate frumoase!
Aşa că, de la o vreme, cum îl prind pe Mitică la un espresso lung, gura mea mare de cerb nu mai conteneşte. (n.r. - Doamne, ai milă şi atrofiază-mi imaginaţia, nu vreau să vizualizez nici o secvenţă din cele citite...) Vreau să merg şi eu la mare, pe la noi şi în ţări străine. Păi să mă ducă şi pe mine să văd lumea-ntreagă. Să merg într-un safari, să-i cunosc pe verii lei (n.r. - cerbul ăsta a mâncat ciuperci halucinogene, dacă-şi imaginează că leii sunt verii lui), sau la Paris, să văd turnul ăla mare de fier, căci eu credeam că doar copacii sunt înalţi (n.r. - aici, nea Cornel bagă efecte din Bambi).
Poate mergem şi noi la Beijing, să facem mişcare. Chiar la un fotbal în Austria sau Elveţia. N-am eu viaţă de cerb câte locuri aş putea să vizitez! Aştept nerăbdător să îmi povestiţi pe unde v-aţi plimbat voi, să îmi faceţi recomandări. O să-l conving eu şi pe Mitică (n.r. - îi mai cânţi una mică?). Păi ce, noi să nu ne bucurăm de viaţă?". Da' noi, ce copita calului am făcut, să nu ne bucurăm de ea? Şi de ce tre' să ne ia în coarne, câteva minute pe zi, reclame stupide, care ne înjură logica şi ne desconsideră?
Data viitoare, organizăm o dezbatere publică cu invitaţi de seamă: ochiul, limba şi creierul şontorog.
Citește pe Antena3.ro
