Femeile si barbatii, mai cu seama cand se aduna impreuna, manifesta, constient sau nu, tendinta de a se impune in teritoriu.
DIVERSE. Tema capacului de la vasul de toaleta ramane edificatoare in acest sens. Barbatii tin musai sa nu cedeze. Daca totusi o fac, in semn de revolta, refulare si pedeapsa, urineaza pe dansul. Altfel, damele nu-si pun niciodata problema ca poate si consortii lor ar dori sa gaseasca la baie capacul gata ridicat, deoarece si ei, in gandul lor, pornesc de la premisa ca fac pipi din picioare, deci firesc si comod le-ar fi asa cum procedeaza. Femeia, in schimb, traieste cu impresia ca atributul normalitatii ii apartine in exclusivitate si ca barbatul, pasamite dintr-o eroare, se usureaza neobisnuit. Complet neimportant si teribil de incomplet in ecuatia dusmaniei din camin.
De pilda, se mai ridica si problema rufariei murdare, mai cu seama a lenjeriei intime, in speta a ciorapilor. Astfel ca in orice locuinta comuna, pe innoptat, un musafir nepoftit ar putea gasi insirate care-ncotro niste obiecte, in pereche sau nu, care intr-o lumina difuza ar putea trece drept sobolanei relaxati care fac nani-nani pe unde le-a venit lor oboseala. Si astfel lupta continua. Femeia e oripilata ca trebuie sa stranga murdaria nesimtitului, iar nesimtitul nu pricepe, cu dotarea lui primara, de ce atata galagie pe tema unor sosetele nevinovate si, pana la urma, ce mare scofala e sa le-aduni si gata?! Aceiasi indivizi se vor cutremura febril atunci cand doamna inimii si-a casei se va descotorisi in fata lor de dresurile fine care-i faceau piciorul atat de gingas si de fin. Deoarece dresul e conceput sa arate bine pe picior, urmand ca odata indepartat, din minunatul acoperamant sa nu ramana decat o gramada hidoasa de fibre aducand a serpisor deshidratat si nemancat si foarte, foarte mort. Dupa cum putem observa, micile cochetarii ale speciilor din care facem parte...
TEORII. Intre timp, unii am renuntat sa ne mai chinuim si am lasat sa castige fie sosetele, fie capacul de veceu, cu mai multa sau mai putina varsare de sange. Altii se straduiesc insa in continuare sa gaseasca diverse solutii, cum ar fi de exemplu sa imprastie cosuri de rufe in absolut fiecare colt de care dispune locuinta. Rezultatul? Spatiu de manevra restrans, cosuri goale si teancuri de zdrente impachetate atent si asezate ordonat la poalele recipientelor. Caci, nu-i asa, avem copii mici carora le explicam ca nu-i frumos sa-ti arunci hantele aiurea, ci trebuie sa le oranduiesti cu grija. Asa cum face tati. Si astfel copiii devin confuzi, cu vremea, urmand ca mai departe sa pastreze traditia luptelor gospodaresti.
Altfel, fiecare cu probleme lui. Si pe alocuri cu vasele care uneori pot fi depozitate, in stadiu de jeg, chiar si in cada, daca bucataria nu-ti mai permite, la o adica, sa mai arunci un ac. Cand va reveni din peregrinari, nevasta va sti ce sa faca. Deoarece ea este un dar divin si mereu desteapta...