Mărci care au sfidat criza

Dacia, Borsec, Gerovital, Loteria, Timişoreana. Iată câteva din puţinele branduri care se menţin pe piaţă de zeci de ani.

Construirea unui brand puternic, uneori cu o istorie de zeci sau sute de ani, a ajutat produsele româneşti să facă mai uşor faţă crizei economi­ce. De departe câştigătorul acestei pe­rioade de scădere economică este Dacia, care a reuşit să se impună şi pe pieţele externe. Alte mărci tra­di­ţi­o­nale româneşti trăiesc însă în urma re­laţiei de încredere pe care au construit-o în timp cu consumatorul român.  

DACIA. Uzina din Mioveni a parcurs un drum lung: de la maşina produsă în regimul comunist pentru români la succesul comercial mondial din zilele noastre. În anii '60, autorităţile decid să construiască o uzină care să producă autoturisme de clasă medie pentru români. Pentru a grăbi lucrurile se optează pentru producerea de licenţă proprie a modelului Renault R8. Prima maşină produsă la noi în ţară sub numele de Dacia 1100 a ieşit pe porţile fabricii de la Colibaşi (în prezent Mioveni) la 20 august 1968. Vectorul de imagine este însă Dacia 1300, inspirat de Renault R12 şi intrat în producţie în 1969. Berlina cu patru uşi a devenit un simbol la fel de puternic pentru România socialistă ca şi Trabantul pentru germani. Au urmat versiunile break, sport şi pick-up. În 1998, la sărbătorirea a 30 de ani de la pro­ducţia primului model, Dacia a anunţat atoturismul cu numărul 2.000.000. Etapa modernă a Dacia începe în 1999, când grupul Renault devine acţionarul majoritar al companiei, până în prezent investind peste 600 de milioane de euro în modernizarea echipamentelor de producţie ale Uzinei Dacia de la Piteşti. În 2004, Dacia-Renault lansează Logan şi retrage din producţie bătrâna Dacie Berlină. Cu un preţ de pornire de 5.000 de euro, Logan a cucerit instant atât piaţa internă, cât şi cea externă. Au urmat modelele Sandero şi Duster, care respectă reţeta de succes a automobilelor low-cost. La şase ani de la lansarea Logan, Dacia a devenit un actor important pe piaţa auto: în primele opt luni ale anului, vânzările au crescut cu 12,1% până la 221.092 automobile, din care peste 161.000 de unităţi au fost exportate în Europa.

TIMIŞOREANA. La începutul se­colului al XVIII-lea, principele Eugeniu de Savoia fonda prima fabrică de bere din România. Berea Timişo­reana s-a născut în fabrica din cetatea medievală, fiind atestată printr-un act petiţionar al magistratului oraşului Timişoara, care datează din 1 ianuarie 1718. Reţeta după care era fa­bricată berea în acele vremuri a ră­mas neschimbată până în ziua de as­tăzi. Timişoreana de azi conservă tra­diţia câştigată de-a lungul a trei seco­le. Campaniile de promovare a berii din ultimii ani au fost centrate tocmai pe ideea de tradiţie. Timişoreana face parte din portofoliul de mărci al URSUS Breweries, alături de Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Ciu­caş, Stejar. Deşi consumul de bere a scăzut din cauza reducerii puterii de cum­pă­rare a românilor, vânzările Timişo­rea­na au crescut cu 35% anul trecut.  

BORSEC. Izvoarele apei minerale Borsec sunt cunoscute încă de pe vremea romanilor, care le-au descope­rit o dată cu curerirea Daciei. Proprietăţile curative ale apei i-au adus faima în Europa, astfel încât în 1806 este înfiinţată Fabrica Borsec, aflată în proprietatea austriecilor Zimmethausen şi Eisner. Borsec intră în graţiile împăratului Franz Josef, care, în 1873, îi acordă Medalia de Aur şi titlul de "Regina Apelor Minerale". Îmbutelierea apei minerale a fost rea­lizată de-a lungul timpului de mai mulţi întreprinzători până la naţio­nalizarea sa, în 1948. În 1998, fosta întreprindere de stat "Regina Apelor Minerale Borsec" s-a transformat în compania privată Romaqua Group SA, Borsec având ca acţionar majoritar societatea Romaqua Holdings şi capital 100% românesc. Anul trecut, cifra de afaceri a grupului a fost de 532,2 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de anul 2008 potrivit datelor Registrului Comerţului.

MURFATLAR. Locuitorii din preajma podgoriilor Murfatlar au şi astăzi ca ocupaţie de bază cultivarea viţei-de-vie. Ei sunt continuatorii unei poveşti vechi, Dobrogea fiind cunoscută pentru cultivarea viţei-de-vie. Primele mărturii scrise despre tradiţia producerii vinului la Murfa­tlar datează de pe vremea poetului latin Ovidius (43 Hr.-17 Hr.), care a trăit în Cetatea Tomis, de pe malul Mării Negre. În 1907 au fost plantate în scop experimental soiuri de viţă-de-vie precum Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Folle Blanche, iar în 1936 au fost înfiinţate în zonă primele plantaţii viticole cu soiuri nobile vest-europene. În 1955 a fost înfiinţată Întreprinderea de Stat Murfatlar, care a devenit în scurt timp liderul producătorilor români de vin. Murfa­tlar este cea mai mare podgorie din România care aparţine unui singur producător, iar vinurile sale au câştigat peste 160 de medalii la concursurile internaţionale de vi­nuri.

GEROVITAL. "Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală." Aceasta era convingerea profesorului doctor Ana Aslan, care a ajutat-o să pună la punct pro­dusele cu marca Gerovital. Gero­vital H3 este produsul farmaceutic care a dat naştere uneia dintre cele mai moderne specialităţi medi­cale: geriatria. Istoria Gerovital de­bu­tează în 1946, la Clinica Medicală din Timişoara, unde prof. dr Ana Aslan începe să studieze efectul întineritor al procainei. C.I. Parhon, doctor şi profesor de endocrinologie, preşe­dinte al Consiliului de Miniştri, acceptă să înfiinţeze în 1952 Institutul de Geriatrie, decizie care a provocat un veritabil "cutremur" după ce Ana Aslan a preparat vitamina H3 - Gerovital, produs farmaceutic cu proprietăţi regeneratoare. Până în 1989, dreptul asupra mărcii Gerovital a aparţinut institutului şi statului. În prezent, medicamentele Gerovital şi Aslavital sunt în proprietatea Sicomed, iar cremele sunt produse de două fabrici de cosmetice: Gerovital Cosmetics şi Farmec Cluj.

EUGENIA. Biscuiţii Eugenia au reuşit, încă de la începutul anilor '60, să câştige un public consumator larg, de la elevi până la adulţi, aceasta fiind cea mai accesibilă gustare. Unul dintre producătorii Eugeniei este compa­nia de panificaţie Bega Pam, care are o tradiţie în domeniu de peste 50 de ani. Firma timişoreană a reuşit chiar să exporte produsul în Canada. Eugenia este produsă din 1997 şi de către Dobrogea Group, care a reuşit să înregistreze marca. Cu toate că produsul nu a beneficiat de un brand management special, marca a devenit substantiv comun, produsul nemaifiind numit "biscuiţi cu cremă de cacao", şi pur şi simplu "eugenie". Deşi Eugenia nu s-a remarcat nicioda­tă prin standarde calitative ridicate, ci mai ales prin preţul de comercializare scăzut, s-a impus în preferinţele consumatorilor români, iar brandul s-a transformat în denumirea produsului.

ROM. Batonul de ciocolată ROM este produs de Kandia după o reţetă din 1964. Ciocolata ROM s-a luptat pentru a reveni la vremurile de glorie mai mult ca orice alt produs autoh­ton, folosindu-se de sloganul "Sen­zaţii tari din 1964". Gustul ciocolatei nu era unul specific perioa­dei comuniste, pentru că încă de atunci putea să concureze orice produs occidental. Brandul ROM are parte şi de cele mai susţinute campanii de promovare. Iniţial a făcut apel la memoria nostalgicilor folosind ima­gini care duceau cu gândul la perioada comunistă. Apoi au ironizat fiţele cocala­rilor şi piţipoancelor sub sloganul "Senzaţii tari, româneşti". În prezent, Kandia a lansat o campanie media extrem de controversată, înlocuind steagul românesc de pe ambalajul ciocolatei cu cel al SUA. Indiferent de metodele de promovare folosite, ciocolata reuşeşte să se menţină în preferinţele consumatorilor români.

LOTERIA ROMÂNĂ. Unii spun că e vorba de sărăcie şi disperare. Alţii, că e pasiune. Românii joacă la Loto şi speră într-un viitor mai bun. Mirajul câştigării unor sume mari de bani i-a cuprins pe români încă din 1793, când s-a organizat prima loterie. Înfiinţată în 1931, Loteria de Stat a folosit o parte din banii câştigaţi pentru sănătate publică şi ocrotiri sociale, dar şi pentru activităţi culturale.
După cel de-al doilea război mondial, Loteria de Stat trece sub tutela Ministerului Finanţelor. Lozul în plic, Pronosport şi extragerile speciale de Sărbători având ca premii maşini sau excursii în străinătate, locuinţe proprietate personală au alimentat visurile românilor de a se îmbogăţi peste noapte.
După 1989, Loteria Naţională a trebuit să facă faţă concurenţei cazinourilor şi caselor de pariuri. Premiile au început să crească, iar oferta instituţiei s-a diversificat. Pe lângă lozurile în plic au apărut lozurile de răzuit cu premii în maşini, apartamente sau bani şi jocurile "Noroc", "5 din 40", "Jocker". Vedeta rămâne însă "6 din 49", unde cel mai mare premiu câştigat a fost de 12,4 mi­lioane de euro. Acum, la Loto 6 din 49 joacă peste 45% din populaţia adultă din mediul urban.


CEC, O ISTORIE DE 146 DE ANI. Istoria CEC a început în urmă cu aproape 150 de ani. În 1864, dom­nitorul Alexandru Ioan Cuza decide să facă ordine în finanţele ţării şi înfiinţează prin decret domnesc Casa de De­puneri şi Consemnaţiuni (CDC), stră­moşul actualului CEC. Până la formarea sistemului bancar, CEC a stat la baza finanţării proiectelor de dezvoltare a admi­nistraţiei publice, acordând credite pentru construirea de şcoli, spitale, biserici sau case. Ima­ginea băncii se indentifică şi acum cu Palatul CEC (foto), finali­zat în anul 1900 şi construit după proiectul arhitectului francez Paul Gottereau. Un moment important în istoria băncii este anul 1948, când CEC a renunţat la statutul de bancă centrală şi a redevenit singura bancă de economii şi unica instituţie de cre­dit cu atribuţii legate de atragerea dis­­ponibilităţilor băneşti ale po­pulaţiei. "Azi, la CEC un ban depui, mâine el va scoate pui!" Puţini sunt aceia care nu-şi aduc aminte de acest slogan. În plin regim comunist, CEC a fost singura instituţie bancară care promova economisirea. În 1996, CEC devine societate bancară pe acţiuni, cu acţionar unic statul român şi cu un capital social subscris şi vărsat integral de 220 de miliarde de lei. Astăzi, CEC Bank este o bancă comercială universală, care a depăşit etapa de bancă de eco­no­mii şi care se adresează prin produse specifice populaţiei, dar şi companiilor. În 2008, preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea, a pornit un amplu proces de transformare a imaginii băncii. CEC Bank a obţinut un profit brut de 14,9 milioane de lei în primul trimestru al acestui an, iar banca are o cotă de piaţă de 6% şi o reţea de 1.285 de unităţi operative, 838 ATM-uri şi 1.394 POS-uri.