Porcii din aşternut

Se-ntâmplă odată ca o familie foarte bine poziţionată social datorită capacităţii financiare să-şi procure, aşa cum e şi firesc, pe lângă menajeră şi bucătăreasă, o bonă. O bonă tâ­nără care să înghită cu plăcere rahaturile ţâncului răzgâiat şi care, mai cu seamă, să digere plină de entuziasm borhotul şi mai împuţit al părinţilor plini de reguli fine în ce priveşte edu­caţia şi îngrijirea ce urmau să fie aplicate de către amploaiată. Pe scurt, tabloul clasic: tată afacerist de succes, ocupat cu finanţele, mama înţe­pa­tă, cu morcov nelipsit înfipt în dos, ocupată cu plimbări, socializări, shopping şi saloane de prezervare a mult speratei veşnice tinereţi.

IUBIRI. Părinţii scumpi îşi iubesc micul moştenitor prin hârtii zilnice în care bona e îndrumată către ce muzeu să-i îndrepte paşii în ziua cutare şi ce învăţături sfinte să-i mai citească din ziarele de biznis – să se familiarizeze de mic cu cele importante, nu să roadă jucării holbându-se la desene animate, ca plebea. Iubirea dintre părinţi, pe acelaşi calapod, dar la scară diferită. La telefon, el scuzându-se sec că aface­rile îl reţin peste noapte, ea gân­gurind suav că-l înţelege, el petrecând noap­tea regulând fufe ieftine îmbătate de parfumul scump, ea plângând nobil între perne de puf. Mi-nu-nat!

Şi acum urmează stârneala mea: anume nu pot să înţeleg de ce tot felul de bărbaţi din ăştia fatali şi de succes simt nevoia imperioasă de a-şi înşela nevestele pe unde-i poartă paşii şi mai ales, dar mai ales, dacă tot se-ntâmplă asta, de ce naiba nu arată şi ei decent?? Adică, aţi văzut bărbat din ăsta – cu suficiente venituri şi des­tulă disponibilitate la a şi le-m­păr­tăşi cu dumnea­voastră, ca potenţiala amantă, de oca­zie sau de durată – şi care să arate şi decent? Zic şi eu. Chestii de bun simţ: să nu i se scurgă slana prin pantaloni, să nu asude pe frunte când se excită, să nu sufere de calviţie pronunţată, să nu facă mici brobonele de spumă la colţurile gurii, să nu scuipe receptorul când latră ordine de biznis către penibilii lui subalterni, să nu hâhâie gutu­ral când se amuză la inepţiile pe care le debitaţi în încercarea de a-i câştiga bunăvoinţa, să n-aibă degete butu­cănoase şi, în general, să nu pozeze şi din stânga, şi din dreapta, şi din faţă, şi din spate, ca un libidinos model?

Întorcându-ne la situaţie, nevasta s-a prins în cele din urmă că domnul so­ţul ei, putred de bogat cum era, o bat­­jocorea şi pe faţă şi pe dos, timp în care copilul ei adormea senin la pieptul bonei, iar ea se dichisea ca proasta pentru scula prea obosită a consortului uzat prin alte paturi.

ÎNTREBĂRI. La final, a rămas să rumeg următoarele: de ce bărbaţii sunt porci şi mai ales de ce ăia bogaţi au impresia că pot terfeli orice fe­meie, nevastă sau amantă, doar pentru că ei au bani, deşi aduc la-ntru­chipare cu porcu’ în ajun şi mai ales de ce uneori mamele uită că mai im­portant ca vila, vacanţa, maşina şi stima socială ar putea fi, la o adică, să-ţi mângâi copilul seara la culcare şi el să suspine fericit şi să viseze fru­mos? Doar atât. (Anuşka)