Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
13:08 • Un studiu publicat în ediţia din 8 ianuarie 2007 a jurnalului PLoS (Public Library of Science) Medicine a arătat că indivizii care adoptă 4 obiceiuri sănătoase trăiesc cu 14 ani mai mult.
Un studiu publicat în ediţia din 8 ianuarie 2007 a jurnalului PLoS (Public Library of Science) Medicine a arătat că indivizii care adoptă 4 obiceiuri sănătoase trăiesc cu 14 ani mai mult.
Aceste 4 măsuri sunt : abstinenţa de la fumat, activitatea fizică regulată, consumul de alcool în moderaţie (adică echivalentul a 1-2 pahare de vin pe zi) şi consumul a 5 porţii de legume şi fructe pe zi.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au analizat prospectiv relaţia dintre stilul de viaţă şi mortalitate. Ei au urmărit 20244 bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 45 şi 79 de ani, de la înscrierea în studiu ( 1993-1997) până în 2006. 4 obiceiuri sănătoase au primit fiecare câte un punct. Acestea sunt : calitatea de nefumător, un nivel de vitamina C plasmatică de minim 50nmoli/L (valoarea ce corespunde unui consum de 5 porţii de legume şi fructe zilnic), activitate fizică moderată (cu alte cuvinte în cazul unei activităţi sedentare subiectul să aibe minim o jumătate de oră de activitate fizică zilnică – ciclism, înot) şi consumul moderat de alcool(1-14 unităţi pe săptămână, unde o unitate reprezintă 8 grame de alcool adică 100ml de vin sau sau 200ml de bere). Fiecare participant a acumulat în acest fel un punctaj între 1 şi 4.
În perioada de urmărire (1993-2006) au fost înregistrate 1987 de decese. Mortalitatea celor care au 3,2,1 şi respectiv 0 puncte comparat cu cei care au 4 puncte este 1.39 (1.21–1.60), 1.95 (1.70–-2.25), 2.52 (2.13–3.00), şi respectiv 4.04 (2.95–5.54). În grupul cu 0 puncte (deci aceia care nu au respectat nici una din acele comportamente sănătoase) riscul de deces extrem este de 5,54 ori mai mare decât în grupul care a avut 4 puncte).
Citește pe Antena3.ro
Riscul de deces al celor care aveau 4 puncte comparat cu 0 a echivalat cu cel al acelora care erau cu 14 ani mai tineri.
Acest studiu confirmă rezultatele altor cercetări ce au evaluat impactul stilului de viaţă asupra riscului de deces. Astfel, în ediţia din 12 septembrie 2004 a Jurnalului Asociaţiei Medicale Americane a fost publicat un studiu ce a arătat că 4 modificări ale comportamentului sănătos prelungesc viaţa. Realizat pe 1500 de persoane cu vârste cuprinse între 70 şi 90 de ani, urmărite pentru o perioada de 10 ani, studiul a arătat că modificările stilului de viaţă reduc mortalitatea. Scăderea riscului de deces este după cum urmează : pentru 30 minute de activitate fizică zilnică, de 37%, pentru abstinenţa de la fumat, de 35%, pentru o dieta tip mediterenean cu multe legume, fructe, peşte, cu lactate şi carne roşie în cantităţi reduse, de 23 şi pentru consumul moderat de alcool (aproximativ 4 pahare de vin ), de 22%. Cercetatorii au stabilit că atunci când oameni în vârstă adoptau toate cele 4 măsuri, riscul lor de a muri calculat la 10 ani era cu 65% mai scazut. (2)
Două studii publicate în ediţiile din 10 şi 24 Decembrie 2007 a Jurnalului ‘Arhivele Medicinei Interne’ confirmă importanţa activităţii fizice şi a unei diete sănătoase.
Primul studiu a arătat că dieta mediteraneană reduce riscul de deces cu aproximativ 20%, activitatea fizică moderată (adică mersul pe jos timp de 30 de minute zilnic) reduce mortalitatea cu 27%, iar activitatea fizică intensă ( taebo, alergare) reduce riscul de deces cu 32% . Combinaţia între efortul moderat zilnic şi efort intens timp de 20 de minute de 3 ori pe săptămână a dus la o reducere a riscului de deces cu aproximativ 50%. Cercetătorii au urmărit 252 925 femei şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 50 şi 71 de ani vreme de 5 ani, perioadă în care s-au înregistrat 7900 decese. (3)
A doua cercetare a urmărit 214284 bărbaţi şi 166012 urmăriţi vreme de 10 ani , în perioada 1995-2005. În acest interval au fost raportate 5985 de decese prin cancer şi 3451 cazuri de deces prin boală cardiovasculară (BCV). Astfel, cei care au avut o dietă cel mai apropiată de tipul de dietă mediteraneană au avut un risc de deces prin toate cauzele cu 21% mai mic. (4)
Dieta mediteraneană are la bază cereale integrale, legume, fructe, nuci crude (aici pot intra şi migdale, alune de pădure, caju, dar crude) peşte, branzeturi fermentate, iaurt sau lapte fermentat (preferabil de capră) şi ulei de măsline extravirgin. Vinul roşu este limitat la un pahar pe zi. Dieta mediteraneană conţine astfel cantităţi importante de beta-caroten, vitamina C, tocoferoli şi tocotrienoli ( adică vitamina E ), polifenoli, şi minerale esenţiale, precum seleniu, magneziu, zinc, fier, calciu şi iod.
DM are efect antioxidant, scade colesterolul, previne ateroscleroza, previne boala de inimă, diabetul, osteoporoza şi fracturile osoase, reduce riscul de boală Alzheimer şi prelungeşte supravieţuirea bolnavilor ce suferă de această afecţiune cu aproximativ 4 ani, reduce riscul de cancer al tubului digestiv cu 50% şi reduce riscul de infarct de 9 ori. (5)
Totodată, chiar dacă în această dietă este permis consumul unor alimente grase, acestea sunt în general utile organismului, sunt aşa numitele grăsimi bune (peşte, nuci crude, brânzeturi fermentate). De fapt, contrar părerii generale despre diete, care pentru mulţi oameni înseamnă restricţii, DM are în componenţa ei alimente alese pe criteriului calităţii, nu al excluderii. Nu se interzic grăsimile, dar trebuie alese cele bune. Nu se interzic glucidele, dar sunt alese glucide complexe, de tipul cerealelor integrale, legumelor, fructelor.
În esenţă, toate aceste măsuri sunt de bun simţ. Dacă vei elimina din alimentaţia ta alimentele dăunătoare ( zahăr, ulei rafinat, hidrogenat sau parţial hidrogenat, făină albă, sucuri dulci, prăjituri, mezeluri), vei fi activ din punct de vedere fizic şi vei consuma alcool cu moderaţie, vei trăi comparativ mai mult decât cei care nu fac aceste lucruri(se exclud aici decesele accidentale). Cercetătorii au estimat că poţi trăi cu 14 ani mai mult doar folosind aceste 4 măsuri simple. Deşi ştiinţa avansează spectaculos şi descoperirile se ţin lanţ, aplicarea lor va mai dura mult. Cei care trăiesc astăzi vor putea beneficia de toate aceste descoperiri dacă supravieţuiesc destul de mult cu ceea ce se cunoaşte astăzi. În viitor este posibil să administrăm medicamente antiimbătrânire sau să fortificăm alimentele cu diverse suplimente nutritive cu efect antiîmbătrânire. Printre acestea se vorbeşte despre acidul folic, resveratrol, vitamina D, vitamina C, diverse enzime precum hialuronidaza. Totodată, cercetătorii încearcă să utilizeze terapie genică, prin care s-ar putea prelungi viaţa. Chiar la această oră sunt efectuate experimente pe animale , de la banalele drojdii de bere sau musculiţe de otet, până la mamifere de tipul cobailor.
Momentan avem clar stabilit că putem prelungi eficient durata de viaţă cu 4 măsuri foarte simple ( abstinenţa de la fumat, consumul a 5 porţii de fructe şi legume zilnic, efectuarea de efort fizic modera intens în fiecare zi şi consum moderat de alcool) . Până atunci, însă, trebuie să încercăm să utilizăm resursele informaţionale de care dispunem şi ne controlăm singuri starea de sănătate.
Bibliografie:
3) Arch Intern Med. 2007;167(22):2453-2460. Vol. 167 No. 22, Dec 10/24, 2007
Physical Activity Recommendations and Decreased Risk of Mortality
4) Arch Intern Med. 2007;167(22):2461-2468. Vol. 167 No. 22, Dec 10/24, 2007
Mediterranean Dietary Pattern and Prediction of All-Cause Mortality in a US Population
