Caii, domesticiţi acum 4.000 de ani

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Exeter din Marea Britanie au confirmat faptul că domesticirea primilor cai a avut loc în urmă cu aproximativ cinci milenii şi jumătate.

Cercetătorii au observat că primii cai sălbatici au fost îmblânziţi, la început, nu doar pentru călărie şi tracţiune, ci mai ales pentru a fi sursă de hrană. În urma unor săpături efectuate în diverse situri arheologice, cu ajutorul unor instrumente moderne, s-a descoperit că, în urmă cu patru milenii î.Hr., caii erau selectaţi în Asia Centrală în funcţie de caracteristicile lor fizice, pentru reproducere. În urma analizei scheletelor şi a oaselor picioarelor, s-a arătat că existau anumite diferenţe între caii domestici şi cei sălbatici din aceeaşi regiune. Potrivit studiului publicat de revista Science şi citat de AFP, caii domestici purtau harnaşament mai multe ore pe zi. În provincia Aqmola din Kazahstanul de astăzi, în timpul civilizaţiei eneolitice Botai (cu aproximaţie anii 3.700-3.100 î.Hr.), oamenii consumau lapte de iapă, aşa cum se întâmplă şi în prezent pentru locuitorii regiunii. Laptele de iapă era şi este în continuare consumat sub forma unei băuturi fermentate, uşor alcoolizată, care poartă denumire "cumis".

În Europa, domesticirea cailor a avut loc cu aproximativ două milenii după îmblânzirea lor în Asia. "Domesticirea cailor a avut un imens impact social şi economic: ea a contribuit la dezvoltarea comunicaţiilor, a transportului, a producţiei alimentare şi la transformarea modul de a concepe un plan de război", explică profesorul Alan Outram de la Universitatea Exeter.

 

Einstein, la licitaţie

Diploma de doctorat pe care Albert Einstein a obţinut-o la 15 ianuarie 1906, la Universitatea din Zurich, precum şi diploma Honoris Causa obţinută în 1909 de la Universitatea din Geneva vor fi scoase la licitaţie în oraşul elveţian Lucerna. Evenimentul se va desfăşura, în iunie, la Galeria Fischer, informează Agenţia France Press, citată de Mediafax. 

În 1905, Einstein a susţinut teza "Eine neue Bestimmung der Moleküldimensionen" ("O nouă determinare a dimensiunilor moleculare"), lucrare în care explică modul în care se poate determina mărimea unui atom. În acelaşi an, Einstein a pus la punct celebra sa teorie a relativităţii. Diploma de doctorat a fost eliberată în primăvara anului următor, de Secţia de matematică şi de ştiinţe naturale a Universităţii din Zurich. În acea perioadă, Einstein lucra la Biroul Brevetelor din Berna, pentru a-şi asigura traiul zilnic.

 

Monografie a Muntelui Tâmpa

Prima monografie completă a Muntelui Tâmpa din municipiul Braşov a fost lansată marţi, alături de mai multe ghiduri şi pliante, care vor fi distribuite gratuit prin Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni din cadrul primăriei Braşov, în instituţiile de învăţământ şi la punctele de informare turistică. În total, au fost tipărite 2.000 de monografii, 2.000 de ghiduri şi 3.000 de pliante, pentru care s-au cheltuit circa 53.000 de lei, transmite corespondentul Mediafax.

"Ghidul Ecoturistului" cuprinde harta traseelor turistice de pe muntele Tâmpa, informaţii istorice şi informaţii despre ecosistemul Muntelui Tâmpa, precum şi un pliant de prezentare. Realizarea monografiei face parte dintr-un proiect care a durat zece luni şi costat 135.000 de euro.

Muntele Tâmpa a fost declarat rezervaţie naturală prin Legea 5/2000, are o suprafaţă de 188,2 hectare şi cuprinde aproape 500 de specii de plante, peste 100 de specii de păsări şi 975 specii de fluturi.   
 

Creier vechi de 300 de milioane de ani

Un creier vechi de 300 de milioane de ani a fost descoperit în craniul fosilizat al unui peşte preistoric, înrudit cu rechinii şi calcanii, de o echipă de cercetători francezi şi americani, potrivit Muzeului naţional de istorie naturală (MNHN) din Franţa, informează AFP, preluată de Mediafax. Creierul a fost descoperit într-unul din rarele cranii de peşte preistoric conservat în trei dimensiuni. Fosilele, descoperite în roci din Oklahoma şi Kansas, aparţin unei specii care a dispărut de mult, ce avea o lungime de până la 50 de centimetri şi era înrudită cu rechinii, calcanii şi peştii şobolan. Aceşti peşti trăiau pe fundul mării şi al oceanelor, la adâncimi mari.

Vaccin pentru imunizare imediată

Cercetătorii americani au pus la punct o nouă metodă de vaccinare, care permite imunizarea imediată a organismului împotriva unei game variate de boli, potrivit unui studiu recent publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), informează AFP, preluată de Mediafax. Această nouă metodă de vaccinare ar putea fi folosită pentru a obţine o protecţie instantanee a organismului uman împotriva diverselor maladii provocate de virusuri, bacterii, toxine sau chiar împotriva celulelor canceroase, potrivit autorilor studiului.

Avantajul metodei constă în faptul că ea oferă posibilitatea de a avea nişte anticorpi concepuţi şi pregătiţi să acţioneze chiar în momentul injectării vaccinului sau al administrării unei pastile-vaccin pe cale orală, a precizat Carlos Barbas, autorul studiului şi cercetător la Scripps Research Institute, unul dintre cele mai mari centre private de cercetări biomedicale din lume. Acest mecanism funcţionează indiferent de ţintă: o celulă canceroasă, virusul gripei sau bacilul antrax, pe care soldaţii sau populaţia civilă ar putea să-l contracteze în timpul unor atacuri bioteroriste, a precizat expertul.

Prunariu, preşedinte al COPUOS

Fostul cosmonaut Dumitru Prunariu va prelua preşedinţia Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic (COPUOS), în mandatul 2010 - 2011, informează Ministerul român de Externe, citat de Mediafax. Desemnarea lui Prunariu a avut loc în cadrul unui proces de selecţie care s-a finalizat la 4 martie, la Viena, în Grupul Est-European de la nivelul ONU. Pentru postul sus-menţionat au mai concurat candidaţi din Cehia, Ucraina şi Ungaria, alegerile desfăşurându-se în mai multe etape. Comitetul ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic a fost creat de către Adunarea Generală a ONU în 1959 şi are ca mandat revizuirea cooperării internaţionale în domeniul utilizării paşnice a spaţiului extra-atmosferic, avizarea programelor în domeniu în vederea includerii acestora sub auspiciile ONU, încurajarea cercetării şi a diseminării informaţiei privind aspectelor extra-atmosferice, precum şi analizarea problemelor juridice provenind din explorarea spaţiului extra-atmosferic.

Descoperire arheologică în Egipt

Două statui impozante ale faraonului Amenhotep al III-lea au fost descoperite într-un templu funerar din Luxor, în sudul Egiptului, de o echipă de arheologi egipteni şi europeni, a anunţat Zahi Hawass, şeful Consiliului suprem pentru antichităţi. Potrivit Agenţiei France Press, care citează declaraţiile lui Hawass, Amenhotep al III-lea (sau Amenofis al III-lea) a domnit în Egipt în urmă cu aproximativ 3.400 de ani (1391-1353 î.Cr./ sau 1388 - 1350 î.Cr.). El este tatăl faraonului Amenhotep al IV-lea, cunoscut şi sub numele de Akhenaton, care a încercat să impună monoteismul în Egipt. Una dintre cele două statui, care măsoară peste un metru, îl reprezintă pe faraon având trăsăturile unui sfinx, iar cealaltă îl reprezintă stând pe tron, îmbrăcat în ţinuta specifică de faraon, a precizat Hawass.