Creierul ordonă împăcarea după ceartă!

Potrivit unor "legi nescrise", partenerii unor perechi stabile nu ar trebui să petreacă noaptea supăraţi, chiar dacă între ei au loc discuţii în contradictoriu mai mult sau mai puţin "aprinse".

Potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii Universităţii Harvard, activitatea cerebrală desfăşurată în regiunea numită "cortex prefrontal" reprezintă un indicator al stării generale a unui individ în perioada imediat următoare unei dispute cu partenerul de viaţă.

Este mai puţin probabil ca indivizii la care se înregistrează o activitate nervoasă mai intensă în zona laterală a cortexului prefontal să mai fie supăraţi pe parteneri în ziua imediat următoare unei dispute. Cercetările au demonstrat rolul zonei menţionate în coordonarea emoţiilor. Specialiştii au concluzionat că ameliorarea funcţiilor în regiunea cerebrală respectivă poate contribui la îmbunătăţirea stării generale de zi cu zi a unei persoane.

Christine Hooker, profesor-asistent de psihologie la Universitatea Harvard, a declarat că oamenii de ştiinţă au constatat că, în multe cazuri, oamenii încearcă o stare de disconfort în ziua în care se ceartă cu partenerul. Dar în ziua următoare, în timp ce persoanele cu o activitate intensă la nivelul cortexului prefrontal lateral se simţeau mai bine, cele cu o activitate redusă în zona menţionată continuau să se simtă rău.

Cercetări anterioare demonstraseră că zona laterală a cortexului prefrontal era asociată coordonării emoţiilor, neputând stabili însă aplicaţii ale acestei funcţii în viaţa de zi cu zi.

ATENŢIE ŞI IMPULSURI
Subiecţii erau parteneri ai unor cupluri cu o bună stare de sănătate, a căror relaţie dura de cel puţin trei luni. Cu ajutorul unui scanner RMN, subiecţii puteau urmări imagini ale partenerilor în timp ce aceştia adoptau expresii faciale pozitive, negative sau neutre. Activitatea neuronală a celor dintâi a fost înregistrată în timp ce ei reacţionau faţă de imaginile vizionate. Subiecţii au fost testaţi şi din punct de vedere al abilităţilor de control cognitiv, ca, de exemplu, coordonarea impulsurilor şi concentrarea.

Timp de trei săptămâni, cuplurile şi-au notat într-un jurnal zilnic starea emoţională, menţionând când se certaseră cu partenerii. Hooker a stabilit că subiecţii cu o activitate mai intensă la nivelul cortexului prefrontal lateral în timp ce priveau pe ecranul scannerului expresiile faciale negative ale partenerilor aveau o probabilitate mai mică de a declara că se simt rău în ziua următoare disputei. Reacţiile lor indicau faptul că erau mai dispuşi, din punct de vedere emoţional, pentru o "reconciliere".