x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Descoperire: Camera funerară de la Luxor

Descoperire: Camera funerară de la Luxor

de Anca Aldea    |    18 Mar 2009   •   00:00

Un om de ştiinţă pasionat de egiptologie a descoperit, la complexul de la Luxor, o cameră funerară împodobită cu picturi vechi de trei milenii şi jumătate.



Un grup de arheologi conduşi de Jose Manuel Galan, profesor asistent la Universitatea Burgos din Spania, au găsit această cameră în necropola Dra Abu el-Naga. Pereţii şi tavanul - a anunţat recent Consiliul Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din Spania - sunt ornaţi cu desene şi hieroglife din Cartea Morţilor. În mijlocul tavanului, a fost aplicată „o pictură deosebit de frumoasă a zeiţei Cerului, Nut, cu braţele deschise, dezvlăuindu-şi parcă intenţia de a-l îmbrăţişa pe bărbatul mort de lângă ea.

Camera în formă pătrată are suprafaţa de 20 de metri şi înălţimea mai mare de doi metri şi este una dintre primele din epocă decorate în întregime, pe lângă frumoasele ornamente în relief de pe pereţi, arheologii descoperind şi mai multe bijuterii care datează de aproximativ 3.500 de ani. Potrivit cercetătorilor, camera mortuară a aparţinut unui responsabil de rang înalt pe nume Djehuti, care a trăit în timpul dinastiei a XVIII-a, sub domnia femeii faraon Hatşepsut. Djehuti a fost unul dintre servitorii fiicei lui Tutmes I, care a domnit peste aceste ţinuturi între 1479 şi 1457 î.Hr.

La circa trei metri sub această încăpere, există o altă cameră unde au fost descoperite bijuterii de o valoare estetică deosebită, care ar fi aparţinut unei familii înstărite, îngropate aici la începutul dinastiei a XVIII-a.

Despre magnetismul animalelor şi liniile de tensiune

Liniile electrice de mare tensiune interferează cu magnetismul animalelor şi pot dezorienta vitele care tind să se orienteze pe aliniamentul nord-sud, informează Agenţia Associated Press, preluată de Agerpres. Potrivit unui studiu realizat de doi specialişti germani de la Universitatea din Duisburg-Essen, atunci când aceste linii de înaltă tensiune se desfăşoară pe direcţia est-vest, vitele care pasc în apropierea lor tind să se orienteze pe acelaşi aliniament, ignorând pornirea naturală de a urma axa nord-sud. Experţii Hynek Burda şi Sabine Begal au publicat ieri rezultatele studiului în revista de specialitate Proceedings of the National Academy of Sciences. Cercetătorii germani au studiat comportamentul vacilor şi al căprioarelor cu ajutorul imaginilor aeriene şi al celor obţinute prin satelit. În vara anului trecut, cei doi oameni de ştiinţă au declarat că vântul şi condiţiile meteorologice pot influenţa direcţia în
care se aşează sau se orientează vitele, însă în afara acestor factori aproximativ două treimi dintre aceste animale tind să se orienteze pe axa nord-sud atunci când nu se află în apropierea unor linii de înaltă tensiune.

 

Reorientare turistică în Egipt

Autorităţile egiptene au anunţat deschiderea, „peste o lună-două", a unui nou punct turistic - camerele piramidei „curbate". Potrivit presei europene, citate de Agerpres, curioşii din lumea-ntreagă vor putea vizita în curând încăperile acestei impresionante şi neobişnuite constrcuţii, ridicate în urmă cu 4.500 de ani. Potrivit lui Zahi Hawass, şeful Consiliului Suprem egiptean al Antichităţilor, această măsură face parte dintr-o nouă campanie de promovare a turismului în Egipt prin deschiderea unui nou pol de interes turistic, altul decât  faimosul platou de la Gizeh.



Piramida „curbată" are aproximativ o sută de metri înălţime şi se află în apropierea satulului Dahshur, la circa 80 de kilometri sud de Cairo. Construcţia este celebră pentru profilul său neregulat. Pereţii masivului mormânt se ridică abrubt, iar apoi se continuă într-o pantă mai lină, ca şi la celelalte piramide, spre vârful său. Arheologii cred că această formă bizară este rezultatul schimbării din mers a planurilor de construcţie de teamă ca nu cumva piramida să se prăbuşească din cauza planului prea abrubt de ascensiune.

În piramidă se pătrunde printr-un tunel destul de îngust, dar lung de 80 de metri. În capăt, se deschide o cameră uriaşe din care se formează mai multe coridoare spre alte încăperi mai mici, printre care şi una cu grinzi din lemn de cedru provenite din vechiul Liban. Există o teorie conform căreia în inima piramidei s-ar afla camera funerară a
fondatorului dinastiei a IV-a, faraonul Sneferu, precum şi bogăţiile cu care a fost înmormântat.
Pe lista atracţiilor turistice care îşi vor deschide „porţile" anul acesta se află şi alte piramide din zonă, printre care una construită în perioada Regatului de Mijloc şi care ascunde un labirint de tuneluri şi camere.

×
Subiecte în articol: stiri