Descoperiri medicale

Lumea medicală s-a dezvoltat cu repeziciune în ultimul secol. Invenţii importante au făcut mai uşoară tratarea diverselor afecţiuni, iar acum, cu ajutorul noilor descoperiri în domeniu se încearcă perfecţionarea tehnicilor deja existente.

Lumea medicală s-a dezvoltat cu repeziciune în ultimul secol. Invenţii importante au făcut mai uşoară tratarea diverselor afecţiuni, iar acum, cu ajutorul noilor descoperiri în domeniu se încearcă perfecţionarea tehnicilor deja existente.

Atacurile de cord, durerile pectorale şi chiar moartea subită sînt cauzate, de multe ori, de acumulările de grăsime, colesterol şi calciu în artere. Din cauza acestor depuneri, pereţii arteriali se îngroaşă şi se întăresc, îngreunînd circulaţia sangvină. Cercetătorul John Semmlow de la Universitatea de Medicină şi Stomatologie din Jew Jersey, SUA, a inventat un stetoscop conectat la computer, al cărui principiu de funcţionare se bazează pe următoarea idee: circulaţia sîngelui prin arterele afectate are un sunet diferit faţă de circulaţia din arterele sănătoase. Aparatul ascultă zgomotele pe care le face sîngele cînd trece prin inimă, filtrează sunetele de fond şi caută semnele prin care se manifestă afecţiunea.

STROPITORI IGIENICE. Inspiraţi de mecanismele de curăţare folosite în spălătoriile de maşini, cercetătorii încearcă aplicarea aceluiaşi principiu în curăţarea dinţilor. Prin jeturi puternice de apă ar putea fi îndepărtate resturile de mancare, bacteriile şi tartrul, însă problema apare în momentul în care specialiştii se confruntă cu stabilirea vitezei exacte a picăturilor. Reprezentanţii companiei Philips spun că secretul constă în distanţa dintre capul spray-ului şi dinţi, aşa că au construit deja un cap de spray cu cîteva prelungiri proiectate pînă la o anumită distanţă în faţă. Utilizatorul nu trebuie decît să aşeze aceste prelungiri pe dinţi pentru a se asigura că spray-ul se află la distanţa optimă.

FĂRĂ SEMNE. O echipă de dermatologi de la Centrul Medical Universitar Stanford din California încearcă reducerea numărului de cicatrici cheloide care apar de regulă după intervenţiile chirurgicale. Acestea sînt leziuni roşii, în care derma "se supravindecă", creînd o regiune de piele tare, protectoare. Medicii americani au inventat un pansament care poate preveni acest tip de întinderi. Este vorba despre un material din polimeri care, o dată aplicat pe rană, devine rigid. El poate fi fixat cu un adeziv puternic sau cusut cu aţă chirurgicală în timpul operaţiei. Invenţia a fost testată deja pe şoareci şi s-a constatat că menţinerea fixă a ţesutului reduce semnificativ numărul cicatricilor după intervenţiile chirurgicale.

ACE MICROMETRICE. O altă idee neobişnuită din lumea medicală este aceea de administrare a medicamentelor sub forma unor ace biodegradabile. Aceste ace ar trebui injectate în corp şi, o dată ajunse acolo, se descompun eliberînd substanţa activă. Problema este că nimeni nu a găsit încă modalitatea perfectă de a confecţiona ace din produse farmaceutice. Nici o variantă creată pînă acum nu a fost destul de ascuţită şi de subţire pentru a nu cauza durere sau destul de puternică pentru a penetra epiderma care are, de obicei, o grosime de 50 de micrometri. Însă Hyung Il Jung de la Universitatea Yonsei din Seul, Coreea de Sud, crede că poate confecţiona aceste micro-ace din amestecul medicamentului cu o substanţă lipicioasă cum ar fi siropul. Amestecul poate lua forma aciculară prin atingerea sa cu un obiect ascuţit.

TELEPORTOR. Fiecare utilizator de computer este familiar cu tastele "Copy" şi "Paste", însă compania Philips vrea să aplice o idee similară în iluminarea interioară. Crearea unui anumit efect de lumină este dificilă, deoarece majoritate consumatorilor nu pot măsura culoarea şi calitatea luminii care le place, aşa că nu o pot reproduce. Philips vine pe piaţă cu un aparat de iluminat cu un senzor încorporat care poate fi îndreptat spre o anumită zonă luminată pentru a măsura intensitatea, culoarea, nuanţa şi saturaţia. Aceste informaţii pot fi utilizate pentru a influenţa randamentul unui alt aparat de iluminat astfel încît acesta să producă acelaşi tip de lumină într-un alt loc. Sistemul poate stoca, de asemenea, o bază de date cu setări care pot fi utilizate oricînd şi oriunde.

Compania Philips a dezvoltat o tehnologie de iluminat care poate măsura intensitatea, culoarea, nuanţa şi saturaţia unei anumite zone luminate. Informaţiile sînt transferate ulterior unui alt aparat, care le reproduce întocmai, creînd astfel acelaşi tip de lumină în alt loc.

Un sud-corean a confecţionat ace miscroscopice dintr-un amestec de substanţe lipicioase şi medicamente. Amestecul poate lua forma aciculară prin atingerea sa cu un obiect ascuţit.

Potrivit inventatorului, injectarea micro-acelor nu va fi dureroasă, iar medicamentul va fi eliberat în corp rapid, o dată ce învelişul se va dezintegra.

Un om de ştiinţă de la Universitatea de Medicină şi Stomatologie din Jew Jersey, SUA, a inventat un stetoscop conectat la computer, care ascultă zgomotele pe care le face sîngele – circulaţia sangvină prin arterele afectate are un sunet diferit faţă de circulaţia din arterele sănătoase–, filtrează aceste sunete de fond şi caută semnele prin care se manifestă afecţiunea.

Philips este pe cale să inventeze un dispozitiv bizar, pe bază de jeturi, pentru curăţirea impecabilă a dinţilor. Este vorba de o periuţă cu senzor încorporat pentru a reflecta o rază de lumină pe smalţul dinţilor şi a arăta astfel cît sînt de curaţi. Secretul constă în distanţa dintre capul spray-ului cu jeturi de apă şi dinţi.

Oamenii de ştiinţă din California încearcă să rezolve problema cicatricilor apărute după operaţii. O echipă de dermatologi de la Centrul Medical Universitar Stanford din California a inventat un pansament care poate preveni întinderiea ţesutului cauzată de mişcarea pacientului în timpul vindecării. Pansamentul este un material din polimeri care, odată aplicat pe rană, devine rigid.