O mumie şi un schelet vechi de 200 de ani au fost descoperite într-o mănăstrire din Brazilia, informează AFP. Descoperirea a fost făcută din întâmplare de o echipă de dezinsecţie care venise să extermine termitele dintr-o clădire din Sao Paulo.
O mumie şi un schelet vechi de 200 de ani au fost descoperite într-o mănăstrire din Brazilia, informează AFP. Descoperirea a fost făcută din întâmplare de o echipă de dezinsecţie care venise să extermine termitele dintr-o clădire din Sao Paulo. “Erau nişte muşuroaie de praf produse de termite şi echipa de dezinsecţie a dărâmat un perete pentru a vedea ce se află de partea cealaltă. A fost o mare surpriză”, a declarat Armenio Rodrigues Nogueira, preotul care se ocupă de mănăstire. Se pare că descoperirea celor două trupuri, aparţinând unor măicuţe, a fost făcută acum câteva săptămâni, însă autorităţile care se ocupă de Mosterio da Luz (Mănăstirea Luminii) au decis să păstreze secretul până la finalizarea investigaţiilor, conduse de Institutul pentru Patrimoniul Artistic şi Istoric. Mănăstirea este una din cele mai vechi din oraş. A fost fondată în 1774, cu 50 de ani înaintea proclamării independenţei Braziliei de Portugalia, de cel dintâi sfânt al Braziliei, Sfântul Galvao. Călugărul Antonio Galvao provenea dintr-o familie înstărită şi foarte respectată din Guaratingueta. Era cunoscut pentru puterile sale vindecătoare şi a fost canonizat de Papa Benedict al XVI-lea.
MODĂ NORDICĂ
Potrivit unor dovezi recente, date publicităţii de cercetătorii suedezi, vikingii aveau foarte mare grijă de hainele pe care le purtau, anunţă ShortNews. Din declaraţiile cercetătoarei de textile Annika Larrson, de la Universitatea Uppsala din Suedia, rezultă că îmbrăcămintea bărbaţilor era “pompoasă”, iar femeile purtau rochii provocatoare, în culori aprinse, împodobite cu fundiţe din mătase. Ţinuta lor era o combinaţie de stiluri între cel nordic şi cel oriental. Rochiile erau purtate la lumina focului, de aceea aveau mici bucăţi de oglindă, care le făceau să strălucească. Aceste ţinute s-au schimbat o dată cu apariţia creştinismului.
NOUTĂŢI DIN PERSIA
Noi descoperiri dezvăluie misterul “Şarpelui Roşu” din Iran şi aduc dovezi inedite legate de faptul că persanii erau egali cu romanii în ceea ce priveşte puterea militară, relatează Science Daily. Marele zid al lui Gorgan, sau “Şarpele Roşu”, reprezintă o barieră la o scară extraordinară, care include 30 de forturi militare, în care cercetătorii estimează că erau stabiliţi circa 30.000 de soldaţi, un apeduct şi canale de apă de-a lungul zidului. Cu 1.000 de ani mai vechi decât Marele Zid Chinezesc, Şarpele a fost construit în secolul al V-lea d.Hr.
RUDE FOARTE ÎNDEPĂRTATE
Vânătorii de fosile francezi au reuşit să stabilească vârsta lui Toumai, cele mai vechi rămăşiţe ale unui hominid, anunţă AFP. Fosila a fost descoperită în deşertul din Ciad în 2001, iar de atunci oamenii de ştiinţă încearcă să afle dacă acel craniu aproape complet aparţine celui mai vechi stămoş al omului. Se pare că Toumai are între 6,8 şi 7,2 milioane de ani vechime! Această vârstă îl plasează cu mult înaintea presupusei scindări între oameni şi maimuţe. Hominizii sunt consideraţi predecesori ai omului modern şi se crede că au apărut acum 200.000 de ani.
PIEŢE ARHAICE
O echipă de cercetători germani şi peruani a descoprit ceea ce constituie, până în prezent, cel mai vechi monument din Peru, anunţă Associated Press. Monumentul reprezintă o piaţă ceremonială veche de aproximativ 5.500 de ani, descoperită pe coasta nordică peruană. Noua descoperire este o dovadă a faptului că civilizaţia înflorea aici în acelaşi timp în care prosperau şi alte zone ale Pământului, cum ar fi Orientul Mijlociu. Piaţa circulară de la poalele Anzilor este construită în totalitate din piatră şi chirpici.
ALBASTRU DE MAYA
Înainte de a fi sacrificate Zeului Ploii, victimele maiaşe erau pictate în albastru, informează Science Daily. Înainte de a fi aruncare în lacurile de sacrificare, ofrandele umane erau pictate într-un albastru specific, folosit aproape un mileniu de popoarele din America Centrală pentru a împodobi vasele de lut şi figurinele. Antropologii de la Colegiul Wheaton din Illionois (SUA) au descoperit cum era produs acest pigment. Secretul consta în amestecarea ingredientelor la foc mocnit în timpul ritualurilor.