Inovaţie genetică

O echipă de cercetători japonezi a reuşit să cloneze şoareci din celule prelevate de la rozătoare congelate timp de 16 ani, relatează cotidianul britanic The Telegraph.

Acesta este primul succes privind procesul de clonare cu ajutorul materialului genetic provenit de la un animal mort şi păstrat congelat. Oamenii de ştiinţă au extras celule din creierul unor şoareci, morţi în urmă cu 16 ani, al căror corp a fost păstrat la temperatura de 20ş C. În prima etapă, cercetătorii au injectat ADN-ul prelevat de la aceşti şoareci în celule golite de material genetic, pentru a crea embrioni. Cea de-a doua etapă a constat în prelevarea unor celule stem de la aceşti embrioni al căror material genetic a fost injectat, din nou, în alte celule golite de ADN. Urmând acest procedeu, geneticienii au obţinut patru şoareci clonaţi. “Am demonstrat că se pot obţine şoareci clonaţi sănătoşi prin transferul nuclear, utilizând ca donator nuclee celulare prelevate de la corpuri îngheţate fără ajutorul crioprotectorilor”, a spus cercetătorul Teruhiko Wakayama, genetician la Centrul de Dezvoltare a Biologiei din Kobe, Japonia. Cu ajutorul acestui tip de clonare, oamenii de ştiinţă pot spera acum la o nouă metodă de salvare a speciilor aflate pe cale de dispariţie sau chiar a celor care au trăit în urmă cu mii de ani, puiul de mamut congelat descoperit în Rusia în acest an fiind un potenţial donator de celule.

SALAMANDRA, PE CALE DE DISPARIŢIE
Una dintre cele mai stranii specii de salamandră, considerată un simbol al Mexicului este pe cale de dispariţie, scrie Associated Press, preluată de Yahoo News. Axolotl, salamandra supranumită şi “peştele umblător mexican”, este una dintre victimele poluării apei Lacului Xochilmilco. Potrivit specialiştilor de la Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN), care au trecut specia pe “lista roşie”, Axolotl riscă să dispară în următorii cinci ani. Printre măsurile pentru protejarea lui se numără direcţionarea “supravieţuitorilor” în zone lipsite de peşti răpitori. Axolotl, salamandra divinizată de azteci, este renumită pentru puterea de a-şi regenera rapid orice parte a corpului pierdută accidental.

“PISICI” ÎN HAITĂ
Savanţii englezi au descoperit că tigrul cu colţ de sabie (Smilodon fatalis) era un animal sociabil, care trăia în grup, asemănător leilor din zilele noastre, scrie LiveScience. Cercetătorii au utilizat o metodă inovativă pentru a demonstra tendinţa acestor animale preistorice de apartenenţă la un grup. Comparând numărul carnivorelor care vânează împreună în Africa zilelor noastre cu cel al fosilelor de tigru cu colţi de sabie dintr-un sit paleontologic bogat în rămăşiţe ale animalelor preistorice, din America de Nord, specialiştii au descoperit numeroase similarităţi privind comportamentul de haită. Astfel, cercetătorii au dovedit că, deşi pisicile sălbatice trăiesc şi vânează solitar, strămoşii lor preistorici se comportau asemănător marilor carnivore de azi.

PUNGI MORTALE
Un crocodil, care “inspecta” plajele turistice din zona Mării Bariere de Corali din Australia, a murit după ce a mâncat prea multe pungi din plastic, scrie AFP. Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) din Queensland au anunţat că animalul ingerase 25 de pungi de plastic, pe lângă acestea în stomacul animalului descoperindu-se şi o geantă frigorifică pentru sticle de vin împreună cu o saltea plutitoare din cauciuc. “Deoarece materialul a devenit compact în stomac, animalul nu a mai putut digera hrana”, au spus oficialii de mediu ai APM. Crocodilul, măsurând 3,5 metri, înotase de la Cape York, unde se afla într-un program de supraveghere prin satelit, ajungând “să dea târcoale” unei zone turistice unde a deranjat instructorii de scufundări.

CIUPERCA CRIMINALĂ
Cercetătorii americani au descoperit cauza bolii care decimează populaţiile de lilieci aflate în peşterile din SUA, informează Reuters. Potrivit cercetătorilor, responsabilă de moartea a cel puţin 100.000 de exemplare de lilieci care hibernează este o ciupercă dintr-o specie nedescoperită până acum. Aceasta se răspândeşte sub formă de spori, găsindu-se pe urechile şi aripile liliecilor morţi sau muribunzi. Potrivit cercetătorilor, boala provocată de această ciupercă poate să afecteze toate speciile de lilieci care hibernează în peşteri din SUA, omorând mai mult de trei sferturi din populaţia de mamifere zburătoare din această familie.

“AVANTAJELE” ÎNCĂLZIRII GLOBALE
Schimbările climei favorizează animalele mici cu un ciclu de viaţă mai scurt, scrie revista Science, citată de Mediafax. Potrivit cercetătorilor, încălzirea globală nu afectează în acelaşi mod toate speciile, intervalul de temperaturi în care ele se hrănesc şi se dezvoltă fiind diferit pentru fiecare. În cazul animalelor cu un ciclu de viaţă redus, intervalul este mai mare, vieţuitoarele adaptându-se, astfel, mai uşor la schimbări de temperatură. Deşi studiul a fost concentrat asupra speciilor din oceane, oamenii de ştiinţă consideră că fenomenul va fi confirmat şi în cazul vieţuitoarelor de pe uscat.