Lecţii de geologie

După o periodă latentă de cîţiva ani, eforturile unor oameni dedicaţi de la Muzeul Geologic din Bucureşti au reuşit să-i umple holurile de glasurile multor copii pasionaţi de acest domeniu.

După o periodă latentă de cîţiva ani, eforturile unor oameni dedicaţi de la Muzeul Geologic din Bucureşti au reuşit să-i umple holurile de glasurile multor copii pasionaţi de acest domeniu.

Alături de muzeul bucureştean al cunoscutului cercetător Grigore Antipa, începînd cu 1906, Institutul Geologic al României, condus de directorul Ludovic Mrazec, s-a ridicat în doi ani.

Ceea ce l-a atras pe Mrazec spre aceste locuri a fost prietenia strînsă cu Antipa, făcînd parte din aceeaşi tipologie de cercetători. Erau foarte ataşaţi de instituţia pe care o conduceau, astfel că îşi mutaseră căminul în interiorul muzeului pentru a-l putea supraveghea în permanenţă. La 19 iunie 1906, regele Carol I semna un regulament de funcţionare care prevedea: "Se vor alcătui colecţiuni de roci şi minerale din ţară care, cu învoirea directorului, vor putea fi vizitate şi consultate de public". La început, muzeul avea o singură sală de colecţii – unde astăzi se găsesc minunatele flori de mină. Istoria sa a curs lin pînă la ocupaţia sovietică, care a redenumit Institutul Geologic. Cîteva zeci de ani mai tîrziu, clădirea care adăpostea muzeul a fost avariată de cutremurul din 1977.

Cam în aceeaşi periodă a fost înfiinţată Platforma de Geologie din Piaţa Chibrit, unde era concentrat tot nucleul geologic. Clădirea din Şoseaua Kiseleff numărul 2 a fost restaurată şi redată în funcţiune abia în 1989.
 

TUNELUL TIMPULUI. Forma actuală a expoziţiei a fost dată de Marcian Bleahu în 1989 şi este una dintre puţinele de acest fel din lume. Circuitul muzeal este cel care descrie o carte de geologie generală, care începe de la macrocosmos – formarea galaxiilor, a stelelor şi a planetelor şi se continuă cu microcosmosul, adică studierea atomilor, moleculelor şi cristalelor. După clasificarea cristalelor, descoperirea modalităţilor de recunoaştere, vizitatorul învaţă cum se formează cele trei tipuri de roci: magmatice, sedimentare şi metamorfice. Una dintre cele mai frumoase secţiuni ale muzeului este cea dedicateă zăcămintelor, cu sala  florilor de mină, unde sînt expuse cele mai frumoase minerale în cele mai variate forme şi culori. Aici se întîlnesc exponate foarte valoroase, din patrimoniul României, cum ar fi mineralele ca stibina şi baritina de Baia Mare, minerale specifice pentru România pe care şi le doreşte orice colecţionar. Doctorul Călin Ricman spune că pentru un colecţionar cea mai importantă nu este partea estetică a obiectului, ci "o anumită încreştere de minerale, o anumită parageneză, anumite forme specifice".

La etajul următor, toate informaţiile acumulate se încadrează în teoria tectonicii în plăci, aflăm ce se întîmplă cu substanţele minerale, unde se încadrează ele în această teorie şi parcurgem o scurtă istorie a ipotezelor despre formarea munţilor. O altă secţiune importantă a muzeului este cea de antropologie, paleontologie a regnului animal şi paleobotanică, unde vizitatorii află cum se formează fosilele şi unde se găsesc ele pe teritoriul României. Urmează un circuit de săli de geologie istorică, un fel de tunel al timpului care, respectînd vîrstele geologice, arată o evoluţie de la cele mai vechi fosile şi zăcăminte pînă la zăcămintele din zilele noastre. Holurile sînt împodobite cu vitrine în care sînt expuse diverse urme de animale, dar şi urme lăsate de diverse procese care ajută la crearea geologiei aşa cum este ea astăzi. Următoarea etapă este trecerea în revistă a geologiei României, după care expoziţia se încheie spectaculos la subsolul muzeului, care adăposteşte mineralele fluorescente. Aceste minerale, care pot fi trecute foarte uşor cu vederea atunci cînd sînt privite cu ochiul liber, îmbracă o cu totul altă culoare atunci cînd sînt privite în spectrul ultraviolet.

Citește pe Antena3.ro

Surse: Cine e liderul PNL care l-a înfuriat pe Ciolacu și l-a făcut să rupă negocierile și să anunțe intrarea PSD în Opoziție

De cele mai multe ori, sala de geologie a României nu este deschisă publicului, deoarece nu atrage din punct de vedere estetic, dar este foarte căutată de specialişti nu numai din ţară, ci şi din întreaga lume. Aici sînt prezentate, într-un mod didactic deosebit, rocile din toată România, organizate pe unităţi structurale în aşa fel, încît se creează un curs superrapid în care doritorii pot studia toate rocile dintr-o anumită zonă, fără a parcurge sute de kilometri. O altă categorie de public al acestei săli este cel format din studenţii Facultăţii de Geologie, deoarece aici pot parcurge într-un mod eficient geologia României. Zecile de mii de termeni pot fi mult mai bine reţinute atunci cînd sînt corelate cu obiecte concrete.

 
ŞCOALA DIN MUZEU. Calitatea didactică a muzeului permite desfăşurarea în cadrul muzeului a unor cursuri pentru elevi, studenţi, dar şi preşcolari. În ideea de schimare a modului clasic de vizionare a muzeului, în ultimii ani lucrurile s-au diversificat. O vizită simplă a întregului muzeu durează aproximativ 4-5 ore, timp în care ghidul oferă sute de informaţii, pe care vizitatorul trebuie "să le digere" în ritm alert. De cîţiva ani, muzeul găzduieşte cursuri pe tematici, la care participă în principal elevii şcolilor generale. Un program are nouă ore, cîte una pe lună, în care se studiază o anumită sală din cadrul muzeului. Din ce în ce mai mulţi copii şi părinţi au devenit interesaţi de ceea ce se întîmplă aici, aşa că programele s-au diversificat în funcţie de vîrsta învăţăceilor. Ne-am bucurat să aflăm că nevoia de descoperire, de cunoaştere este în creştere şi că cei mici învaţă să folosească internetul în mod util, pentru a-şi alimenta pasiunea dezvoltată pentru domenii ca geologie, paleontologie şi antropologie. Ne-a întristat însă faptul că nu există destui oameni care să dezvolte aceste programe. "În acest moment, din păcate, sîntem noi uşor excedaţi de numărul mare de doritori şi am avea nevoie de mai mulţi tineri care să participe la aceste programe", a declarat Ricman, cercetător în cadrul instituţiei.

Muzeul Geologic din Bucureşti a rămas încă secţie a Institutului Geologic, ceea ce a adus o serie de avantaje din punctul de vedere al valorii obiectelor expuse. Concepţia şi aranjarea muzeului din 1990 a aparţinut celor mai buni specialişti din fiecare domeniu abordat. Astăzi, beneficiază de posibilitatea de a apela la cercetători din celelalte secţii ale institutului pentru a face cunoscute publicului cele mai noi teorii şi descoperiri.