În cazul în care în viitor se va produce un eveniment care va antrena încă o dispariţie în masă a speciilor, şi a oamenilor ca specie dominantă, planeta ar putea să le rămână şobolanilor care sunt consideraţi drept animalele care au printre cele mai mari şanse de a rezista unui astfel de eveniment apocaliptic şi care au capacitatea de a-şi reface foarte rapid populaţia, putând ajunge specia dominantă, de la capătul noului lanţ trofic, conform unui material publicat de LiveScience.com.
În plus, după ce evenimentul apocaliptic şi efectele sale vor trece, şobolanii, odată ajunşi la capătul lanţului trofic, când nu vor mai avea prădători, vor începe să crească în dimensiuni.
Fauna şi flora terestră au fost afectate de fenomene de dispariţie în masă de cel puţin 5 ori în istoria geologică, cel mai recent astfel de fenomen producându-se în urmă cu 65 de milioane de ani, când au dispărut dinozaurii. În absenţa dinozaurilor, mamiferele au profitat de nişa trofică eliberată, au repopulat planeta şi au ajuns să domine lumea vie.
Unii cercetători avertizează că un nou fenomen de dispariţie în masă ar putea să 'bată la uşă', urmând să se producă în următoarele câteva secole din cauza distrugerilor antropice asupra mediului, conform lui Jan Zalasiewicz, geolog la Universitatea din Leicester, în Marea Britanie. În plus, la fel ca şi în trecutul Pământului, în ultimele decenii mii de specii de animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar alte sute au dispărut deja, multe din cauza distrugerii mediului lor natural de către oameni.
Jan Zalasiewicz şi colegii săi au conceput un experiment teoretic prin care şi-au propus să identifice care animale ar avea cele mai mari şanse de supravieţuire şi de repopulare a planetei, în cazul unui eveniment de dispariţie în masă - şi au ajuns la concluzia că şobolanii sunt marii favoriţi la supravieţuire.
Cercetătorii îşi fundamentează concluzia pe faptul că şobolanii şi-au demonstrat abilitatea de a ajunge pe orice masă de pământ a planetei, fie ea continentală sau insulară, şi reuşesc să prolifereze ca populaţie, în pofida eforturilor coordonate pentru eradicarea lor.
Alte animale, aşa cum sunt spre exemplu pisicile sau porcii, se descurcă foarte bine în ecosisteme diverse, dar nu sunt atât de răspândite pe planetă precum sunt şobolanii. În cazul producerii unui eveniment de dispariţie în masă, fie din cauze antropice fie în urma unei catastrofe naturale, din punct de vedere teoretic, şobolanii sunt mamiferele cu cele mai mari şanse de a supravieţuire, ca specie, datorită răspândirii lor la scară planetară şi a abilităţii lor de a se adapta şi de a rezista în cele mai vitrege condiţii, ne asigură Zalasiewicz.
Intervalul de timp în care şobolanii ar ajunge regii planetei ar fi de 3 - 10 milioane de ani, în funcţie de datele de care dispunem privind ratele de repopulare după precedentele evenimente de dispariţie în masă.
Totuşi, nu este cazul să ne alarmăm. Zalasiewicz a reamintit că acest experiment este unul pur teoretic şi nu poate fi verificat direct.
'Este o presupunere. Bazată pe principii ştiinţifice, dar totuşi o presupunere. Am pornit de la analiza acestui tip de evenimente din trecutul planetei şi am urmărit care este tipologia fiinţelor care au avut succes în situaţii similare', a adăugat el.
Pe măsură ce anumite specii ocupă nişe ecologice aflate spre capătul lanţului trofic, ajung să crească în dimensiuni, la fel cum s-a întâmplat cu mamiferele după dispariţia dinozaurilor. Zalasiewicz şi colegii săi sunt de părere că la fel se va întâmpla şi cu şobolanii care vor creşte în dimensiuni de-a lungul mai multor milioane de ani şi vor apuca pe căi evolutive încă necunoscute, nefiind exclus ca la capătul acestei evoluţii să apară o specie de rozătoare capabile de gândire raţională şi abstractă.