Soarele a reprezentat de-a lungul timpului o sursă de inspiraţie pentru sute de cântece. Recent însă, cercetătorii britanici ai Universităţii Sheffield au descoperit că steaua din centrul galaxiei noastre produce propria „muzică”. Specialiştii instituţiei de învăţământ menţionate au reuşit să înregistreze, în premieră, sunetele emise de câmpul magnetic prezent în atmosfera ce înconjoară Soarele. Oamenii de ştiinţă au descoperit că uriaşele lanţuri de unde magnetice pe care le-au observat „erupând” din straturile superioare ale atmosferei solare, numite lanţuri coronale, vibrează asemenea coardelor unui instrument muzical. Uneori, acestea se comportă ca nişte unde sonore care se află în interiorul unui instrument de suflat. Apelând la imagini surprinse de sateliţi, cercetătorii au constatat că lanţurile respective au o lungime de 96.000 km. Ei au putut obţine sunete transformând vibraţiile în zgomote şi mărind frecvenţa, astfel încât acestea să poată fi percepute de urechea umană.
MUZICÅ STRANIE. Profesorul Robertus von Fáy-Siebenbürgen a declarat că el şi colegii săi au participat la o experienţă plăcută şi interesantă, putând asculta, pentru prima dată, sunetele respective produse de o sursă atât de mare şi de puternică. El nu a ezitat să asemene sunetele respective unei muzici produse pe baza unor măsuri şi armonii precise. Profesorul a ţinut să remarce că experimentul a reprezentat o metodă inedită de a afla mai multe lucruri despre Soare, oferind specialiştilor o nouă perspectivă referitoare la fenomenele fizice care au loc în straturile exterioare ale atmosferei Soarelui, unde temperaturile ating milioane de grade. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că lanţurile respective sunt implicate în producerea de pulsaţii solare care sunt „aruncate” în spaţiu, posedând particule încărcate energetic. Fenomenul a fost denumit „vreme spaţială”.
Când activitatea solară şi, implicit, producerea acelor pulsaţii se intensifică, se produce o „furtună spaţială” care se poate solda cu rezultate catastrofale pe Terra, distrugând echipamentele electronice, supraîncălzind reţelele electrice şi avariind sateliţii.
AVERTISMENT. Recent, NASA a tras un semnal de alarmă referitor la intensificarea activităţii solare, după o perioadă prelungită de „acalmie”. Fenomenul va fi însoţit de o creştere fără precedent a valorilor energiei magnetice din Sistemul Solar până în anul 2013. Profesorul Fáy-Siebenbürgen a declarat că analizarea „muzicii Soarelui” va permite descoperirea unor noi metode pentru înţelegerea şi prevederea „pulsaţiilor solare” înainte de producerea acestora. Lanţurile coronale vibrează pe toată lungimea lor, deoarece acestea sunt „ciupite” asemenea coardelor unei chitare de rafalele de unde provocate de exploziile izbucnite la suprafaţa Soarelui. Oamenii de ştiinţă au constatat că lanţurile vibrează înainte şi înapoi, imitând undele sonore care iau naştere în interiorul unui instrument de suflat. Specialiştii nu pot înregistra direct sunetele produse în atmosfera Soarelui, deoarece acestea nu se pot deplasa prin vidul spaţial din apropiere.
Cercetătorii pot folosi informaţiile vizuale obţinute pe baza frecvenţelor cu care vibrează lanţurile coronale pentru a recrea sunetele pe Pământ. Cercetările profesorului Robertus von Fáy-Siebenbürgen au constituit faza iniţială a unui nou proiect al Universităţii Sheffield, numit „Proiectul Soarele”, destinat descoperirii unor noi metode pentru a înţelege şi valorifica în mod util energia solară.