x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Pămîntul plînge. Ia iniţiativă!

Pămîntul plînge. Ia iniţiativă!

de Anca Aldea    |    24 Mai 2008   •   00:00

“Dacă preţuim viaţa, să alegem între universul dominat de dragoste şi lacrima care curge trist pe obrazul Terrei la gîndul că pletele-i verzi sînt gunoaie şi că salba-i de rîuri duhneşte a petrol şi stricăciune!”

“Dacă preţuim viaţa, să alegem între universul dominat de dragoste şi lacrima care curge trist pe obrazul Terrei la gîndul că pletele-i verzi sînt gunoaie şi că salba-i de rîuri duhneşte a petrol şi stricăciune!” Mesajul aparţine unui elev în clasa a VIII-a, Mihai Harabagiu, la Şcoala nr. 2 Sfîntul Andrei din Mangalia. “Oprind poluarea, putem face ca efectul de seră să dispară! Tăierea copacilor ne afectează deoarece oxigenul scade. Gazele emanate de autovehicule poluează aerul. Schimbările climatice afectează sănătatea oamenilor şi agricultura”, este de părere Andrei Ronald Făget (clasa a VI-a la Liceul Teoretic Ovidius). “Plantează copacul iubirii cînd te căsătoreşti! Plantează copacul vieţii cînd se naşte un copil! Plantează un copac cînd îl duci pe copil pentru prima dată la şcoală”, ne îndeamnă Sorin Manta (clasa a VII-a la Şcoala I.L. Caragiale din Medgidia). Mihai, Andrei şi Sorin au participat la un concurs naţional despre protecţia mediului. În competiţie şi-au înscris aplicaţiile şi Elena Ciobanu (clasa a VI-a), Iuliana Costaş (clasa a VII-a), Alexandra Cravancioc (clasa a VI-a), Cristina Geama (clasa a VIII-a) şi Ana Maria Roşoiu (clasa a VIII-a)

Azotul, periculos pentru mediu

Deşi i s-a făcut prea multă reclamă, dioxidul de carbon nu este singurul gaz cu efect de seră asupra căruia omul să-şi îndrepte atenţia. Diverse forme reactive ale azotului participă activ la schimbările dramati­ce ale climei. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea publică din Virginia. Profesorul James Galloway îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de informaţii a publicului asupra interacţiunilor dintre azot şi carbon. Oamenii nu cunosc încă implicaţiile combinaţiei dintre aceste substanţe, dar din multe puncte de vedere aceste implicaţii sînt la fel de importante ca cele ale carbonului asupra mediului înconjurător.

Adio reclame la maşini!

Bruxelles-ul ar putea da în curînd un ultimatum companiilor de autovehicule şi campaniilor lor publici­tare. După ce a restric­ţi­o­nat reclamele la tutun, alcool şi unele produse alimentare, a venit rîndul autoturismelor, scrie ziarul german Der Spiegel. Responsa­bilii europeni, care folosesc în majoritate automobile mari, spa­ţioa­se, avide consumatoare de combustibil, au spus-o clar şi răspicat că este nevoie de o reducere a vînzărilor de maşini. La 5 iunie, Comisia Europeană urmează să prezinte reprezentanţilor din industria de automobile planul său de restricţionare a publicităţii la maşini.

Pantofi pentru mofturile vremii

O companie din Germania a creat un sistem care ar putea revoluţiona confortul oferit de încălţăminte. Tehnologia firmei din Hamburg are la bază un material superabsorbant creat de compania germană BASF, menit să fie rezistent la aversele de ploaie. Pantofii confecţionaţi cu tehnologia Vayu Verde – care implică folosirea unui element de aerisire inovator – permit piciorului să respire mai bine şi, în funcţie de condiţiile meteo, pot lăsa aerul să circule la fel de uşor ca un tricou de bumbac sau pot deveni la fel de impermeabili ca nişte cizme de ploaie.

Bombardare cu microunde pentru ecosistem

Cercetătorii americani au anunţat că au pus la punct un sistem care să permită eliminarea plantelor şi a altor organismelor nedorite care pătrund o dată cu apa de mare în rezervoarele de balast ale vapoa­relor şi sînt transportate apoi în afara ecosistemului din care provin, avînd astfel potenţialul de a afecta alte ecosisteme marine. Potrivit BBC, citat de Rompres, noul sistem bazat pe bombardarea cu microunde la diferite frecvenţe a apei de ba­last permite eliminarea completă a vieţuitoarelor care pătrund în rezervoarele de balast.

Decontaminare cu plante

Brazilienii au găsit o soluţie prin care să recupe­reze şi să decontamineze solul de mercur, plumb, nichel şi ale metale periculoase pentru sănătatea omului. La Universitatea Sao Paulo, cercetătorii au reuşit “să ajute” unele plante, aflate în special în zonele mini­ere, “să absoarbă” metalele toxice din sol. Procedura se numeşte fitoextracţie şi va fi folosită în special la re­cuperarea aurului din munţii brazilieni. Potrivit presei sud-americane, dacă această soluţie va fi acceptată şi implementată la nivel naţional, familiile stabilite în zone­le miniere vor fi angrenate în procesul de fitoextracţie.

Pădurea tropicală, în pericol

Defrişările din pădurea amazoniană vor creşte anul acesta, după trei ani în care “fenomenul a scăzut promiţător”, afirmă specialiştii de la Centrul Naţional de Cercetare Spaţială din Brazilia. Aceştia au dat pu­blicităţii o serie de imagini care arată un nivel ridicat al defrişărilor în cel mai diversificat ecosistem din lume. Marina Silva, fostul ministru al Mediului, care a demisionat recent din funcţie, a fost asigurată de preşedintele brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, că lupta împotriva distrugerii pădurii tropicale nu se va termina o dată cu plecarea ei, politicile de mediu pe care le-a instituit continuând să fie păstrate de ministrul Carlos Minc.

Mai puţine uragane

Conform ultimelor studii, numărul în creştere al uraganelor din Atlantic nu se datorează încălzirii globa­le, informează Associated Press, citată de Yahoo News. Conform meteorologului Tom Knutson, tempe­raturile calde reduc numărul de uragane din Atlantic şi de pe uscat. Încă de la producerea Uraganului Katrina, în 2005, mulţi cercetători au legat aceste fenomene meteorologice de încălzirea globală. Aceste supoziţii au fost privite cu scepticism de experţii în uragane, care declară că nu există nici o legătură între cele două fe­nomene. Studiul lui Tom Knutson, publicat în revista Nature Geoscience, prezice că pînă la sfîrşitul acestui secol numărul uraganelor din Atlantic va scădea cu 18%.

×
Subiecte în articol: clasa eco