Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România contribuie la prima misiune de apărare planetară, concepând un sistem de ghidare și navigație fără de care satelitul nu își poate îndeplini misiunea, potrvit AFP, citat de Agerpres.
Plasată în cala unei rachete lansatoare Falcon 9, dezvoltată de compania americană SpaceX, sonda Hera, construită de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), a fost lansată de la baza Cape Canaveral din Florida, la ora locală 10:52 (14:52 GMT).
Lansarea a fost precedată de mai multe zile marcate de incertitudini. Compania SpaceX, al cărei lansator Falcon 9 a înregistrat o anomalie în timpul zborului său precedent, a obţinut abia duminică undă verde pentru această lansare din partea Agenţiei federale americane pentru siguranţa aviaţiei.
Tototdată, și condiţiile meteorologice au fost incerte, odată cu apropierea uraganului Milton de regiunile costiere ale Floridei, în sud-estul Statelor Unite.
Milton, care a crescut în intensitate şi a devenit luni un uragan de categoria 5, a provocat deja amânarea lansării, prevăzută iniţial pentru joia viitoare, a unei alte misiuni a NASA, Europa Clipper, care urmează să studieze un satelit acoperit de gheaţă al planetei Jupiter, pentru a afla dacă oceanul său poate găzdui forme de viaţă.
Tehnologia românească de navigație a sondei Hera
„Am dezvoltat o unitate de procesare de imagini care va ajuta sistemul de ghidare, navigație și control al misiunii HERA. Pe baza imaginilor satelitate preluate de camere, algoritmii dezvoltați de noi vor procesa imaginile și vor ajuta în ghidarea satelitului”, a declarat inginerul Vlad Olteanu, potrivit Digi24.
Obiectivul sondei se află la 11 milioane de kilometri în Centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter.
Citește pe Antena3.ro
Sonda europeană va trebui să se întâlnească cu Dimorphos, un mic corp ceresc, al cărui diametru este de numai 160 de metri, satelitul unui asteroid mai mare, Didymos.
În urmă cu doi ani, vehiculul spaţial american DART s-a prăbuşit în mod intenţionat pe suprafaţa lui Dimorphos.
Obiectivul acelui testde „apărare planetară" a fost de a evalua dacă este posibilă o deviere a traiectoriei unui corp ceresc, în cazul în care un asteroid ar ameninţa să lovească Terra.
Acest risc natural este unul dintre cele mai mici, deşi a provocat câteva cataclisme în trecut, şi un astfel de incident ar putea să se producă din nou într-un viitor îndepărtat.
Se estimează că un obiect cosmic, al cărui diametru ar fi de un kilometru, poate să declanşeze o catastrofă globală, precum dispariţia dinozaurilor. Un astfel de corp ceresc se prăbuşeşte pe Terra la fiecare 500.000 de ani, iar un asteroid cu diametrul de 140 de metri - pragul estimat pentru producerea unei catastrofe regionale - la fiecare 20.000 de ani.
Obiectivele misiunii Hera
În timpul misiunii DART (Double Asteroid Redirection Test), dispozitivul NASA, de mărimea unui frigider de mari dimensiuni, a reuşit să devieze traiectoria asteroidului Dimorphos şi să îi reducă orbita în jurul lui Didymos cu 33 de minute.
Însă oamenii de ştiinţă nu cunosc deocamdată efectul pe care l-a avut impactul asupra acelui mic asteroid, nici structura sa internă înainte de coliziune.
Acestea sunt obiectivele misiunii Hera. Cu un cost de 363 de milioane de euro şi echipată cu 12 instrumente ştiinţifice, sonda Hera va avea la bordul ei şi doi nanosateliţi, Juventas şi Milani, care vor încerca să se plaseze pe suprafaţa lui Dimorphos.
Primul este echipat cu un radar cu frecvenţă joasă şi un gravimetru pentru a examina structura asteroidului şi pentru a îi măsura câmpul gravitaţional.
Al doilea nanosatelit va studia compoziţia lui Dimorphos cu ajutorul unei camere multispectrale şi al unui detector de praf.
Simulările digitale au sugerat că Dimorphos este o aglomerare de roci legate între ele prin gravitaţie, un corp ceresc cu o rezistenţă foarte mică, în care "se poate pătrunde ca într-un nisip fără coeziune", a declarat Patrick Michel, directorul ştiinţific al misiunii Hera în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
„Consecinţa este că, în loc să producă un crater", sonda DART „l-ar fi deformat complet" pe Dimorphos, a adăugat cercetătorul francez.
Însă există şi „alte scenarii posibile", întrucât oamenii de ştiinţă nu înţeleg deocamdată foarte bine aceste corpuri cereşti cu gravitaţie foarte slabă, „al căror comportament sfidează intuiţia", potrivit lui Patrick Michel.
După ce va survola planeta Marte anul viitor, sonda Hera va ajunge în proximitatea asteroidului Dimorphos în decembrie 2026 pentru o explorare ce va avea o durată iniţială de şase luni.
