Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă au reuşit să readucă la viaţă, pentru câteva minute, o specie de capră sălbatică declarată dispărută în 2000 în nordul Spaniei.
Folosindu-se de ADN-ul extras din mai multe mostre de piele (obţinute cu un an înainte ca Celia, ultimul exemplar de Capra Pyrenaica Pyrenaica, să fie ucisă), o echipă de cercetători spanioli a înlocuit materialul genetic din ovule de capră domestică pentru a clona o femelă din această specie de capră sălbatică.
A TRĂIT 7 MINUTE
Utilizând tehnica transferului nuclear (similară celei prin care a fost clonată celebra oaie Dolly), cercetătorii au transplantat ADN-ul din ţesutul congelat în ovule de capră domestică, pentru a crea 439 de embrioni, pe care i-au implantat în 57 de femele de capră domestică. Doar şapte embrioni s-au transformat în sarcină şi doar una a ajuns la termen, însă iedul a trăit doar şapte minute. Deşi a fost identic din punct de vedere genetic cu o capră Pyrenaica, iedul a murit din cauza unor anomalii ale plămânilor. Cercetătorii au promis că nu se vor lăsa însă bătuţi. Demersul lor va ajuta la salvarea unor specii recent dispărute sau pe cale de dispariţie prin clonare pe bază de ţesut congelat.
UCISĂ DE PAZNICI
Capra Pyrenaica Pyrenaica avea coarne lungi şi curbate şi era des întâlnită în nordul Spaniei şi în Pirineii Francezi. Dispariţia ei a fost cauzată de vânatul intensiv praticat în secolul al XIX-lea. În 1973, specia a fost declarată protejată, iar în 1981 mai existau doar 30 de exemplare - în Parcul Naţional Ordesa din Aragon. Ultimul exemplar, o femelă în vârstă de 13 ani pe nume Celia, a fost descoperit mort, cu capul sfărâmat, în ianuarie 2000. O uciseseră paznicii parcului naţional.
EXPERIMENTE
Eforturile oamenilor de ştiinţă nu se vor opri aici. Încurajaţi de reuşite ale altor cercetători – japonezii au reuşit anul trecut să obţină clone vii şi sănătoase cu ajutorul celulelor prelevate de la şoareci morţi şi congelaţi în urmă cu 16 ani – oamenii de ştiinţă spanioli au promis că vor continua experimentele. Cu toate acestea, ei conştientizează faptul că, în ciuda faptului că a fost congelat, ADN-ul se degradează în timp, iar în informaţia genetică apar "goluri”, astfel încât este puţin posibil să se obţină animale sănătoase. Dar astfel de "anomalii” nu îi descurajează pe specialiştii de la Unitatea pentru ştiinţa reproducerii din cadrul Universităţii britanice din Edinburgh. Sub conducerea profesorului Robert Miller, director al acestui departament, ei lucrează în colaborare cu Societatea Zoologică Regală din Scoţia la clonarea mamiferelor africane rare, inclusiv a rinocerului alb nordic. Pe de altă parte, anul trecut, cercetătorii americani şi ruşi au anunţat că genomul mamuţilor lânoşi, o specie dispărută în urmă cu 10.000 de ani, a fost decodat în proporţie de 50%, pornind de la fire de păr obţinute din blana acestor animale.
