Ştiinţa, mai aproape de oameni

Săptămâna trecută a avut loc la Bucureşti a V-a sesiune plenară a Grupului pentru Observarea Pământului (GEO). La dezbateri s-a urmărit, cu precădere, construirea unei reţele globale de monitorizare a riscurilor şi oportunităţilor de mediu.

GEO (creat în 2005) este "un instrument care ne ajută la coordonarea unei baze gratuite în întreaga lume şi care permite ţărilor mai dezvoltate care au capacitatea de a crea şi a folosi aceste sisteme de monito-rizare să ofere informaţii ţărilor care nu au astfel de sisteme. Nu există nici un fel de cerinţă din partea GEO ca ţările membre să ofere informaţii obţinute cu ajutorul sateliţilor, iar mulţi membri sunt în principal utilizatori de informaţie. Viziunea GEO constă în obţinerea de informaţii care să ofere indicii despre schimbările produse pe planetă", ne-a explicat, într-un interviu acordat ZOOM, Mark Myers, directorul Agenţiei americane de Cercetări Geologice (USGS). În ultima zi a sesiunii plenare de la Bucureşti, organizatorul principal al evenimentului, Agenţia Spaţială Română, cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, a găzduit o conferinţă de presă la Palatul Parlamentului, la care au fost invitaţi să vorbească, între alţii, Zheng Guoguang, şeful Administraţiei Meteorologice a Chinei şi vicepreşedinte GEO, Philemon Mjwara, director general al Departamentului pentru Ştiinţă şi Tehnologie din Republica Sud-Africană şi vicepreşedinte GEO, Zoran Stancici, director general adjunct pentru cercetări avansate la Directoratul general pentru Cercetare al Comisiei Europene şi vicepreşedinte GEO, Mark Myers, director al Agenţiei de Cercetări Geologice a SUA, şi Marius-Ioan Piso, preşedinte-director executiv al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

SISTEMUL SISTEMELOR. Reţeaua globală de monitorizare a deciziilor politice, propusă de GEO, va fi controlată de aşa-numitul organism "Sistemul de Sisteme de Observare Globală a Pământului (GEOSS)", o reţea integrată, care cuprinde staţii meteorologice terestre şi maritime, sateliţi, baloane meteorologice, balize şi alte aparate cu rol de observare. Prin integrarea acestor date, GEOSS va elabora o direcţie pe care statele membre o vor lua în calcul în procesul luării deciziilor pentru gestionarea unor chestiuni importante, ca schimbările climatice, pierderea diversităţii, reducerea rezervelor de apă, explozia epidemiilor, dezastrele naturale şi alte provocări globale.

L-am întrebat pe Mark Myers cum funcţionează un sistem de monitorizare a Pământului. Cu ajutorul a "75 de ţări, care lucrează împreună pentru împărtăşirea de informaţii care ne ajută la mai buna înţelegere a unor probleme ca schimbările de climă, reducerea resurselor de apă, hazardele naturale etc. Informaţiile necesare pentru a înţelege cu adevărat aceste probleme globale reprezintă o investiţie imensă pe care nici o ţară nu şi-o poate permite pe cont propriu", ne-a răspuns Myers.

LANDSAT ONLINE. Americanii, care au construit începând din 1972 şapte sateliţi Landsat, deţin în prezent o bază de date sezonieră impresionantă. La arhiva acestei colecţii de date vor avea acces liber şi nerestricţionat toţi oamenii, cu precădere cei care lucrează în domeniile ştiinţei şi cei care au rol de factori decizionali. "Frumuseţea constă în faptul că totul va fi online, cu posibilitatea de a fi descărcat, în principiu, de la orice computer de pe site-ul USGS. Landsat spune istoria Pământului. Monitorizarea ne permite să realizăm un model şi să prezicem ce se va întâmpla în viitor, cum va arăta Planeta peste 10, 20, chiar 30 de ani", a precizat Myers.

ROMĂNIA. Într-un scurt interviu acordat ZOOM de directorul general adjunct pentru cercetări avansate în cadrul Directoratului general pentru Cercetare al Comisiei Europene, acesta a precizat că România, care este membră GEO din 2005, se află în circuitul informaţional, contribuind "cu instrumente potrivite la realizarea scopurilor comune ale GEO". Stancici a insistat şi asupra potenţialului profesionalismului din România, care se ridică la standarde internaţionale. "În GEO nu participă doar superputerile care şi-au lansat sateliţi în spaţiu. Dimpotrivă. Deoarece informaţia oferită nu înseamnă doar imagini satelitare, ci şi imagini aeriene, date de la sol sau hărţi geologice, România are o contribuţie foarte valorificată şi apreciată", a spus Stancici.

Oficialul european ne-a dezvăluit intenţiile CE de a crea o Zonă Europeană de Cercetare, care va avea ca obiectiv circuitul liber al cunoştinţelor nu doar în cadrul UE, ci în întreaga lume. "Când România a intrat în procesul de tranziţie, economia şi toate subsistemele au avut de suferit. La începutul anilor ’90, ştiinţa românească nu o ducea prea bine, însă în prezent vedem decizii concrete de a creşte competenţa ştiinţei în România. Ne bucurăm să vedem că eforturile guvernării se concentrează în vederea creării unor mari infrastructuri de cercetare, care vor pune laolaltă resursele şi vor crea, cu finanţare românească şi europeană, excelente centre ale ştiinţei româneşti."

SEMNALE. Unul dintre mesajele pe care Stancici le-a adus la Bucureşti reflectă dorinţa CE ca România să-şi promoveze mai eficient valorile ştiinţifice: "Cred că este foarte important să recunoaştem nevoia de a aduce ştiinţa mai aproape de oamenii obişnuiţi, mai aproape de tineri şi de plătitorii de taxe care ar trebui să cunoască domeniile în care sunt investiţi banii lor şi să afle ce obţin ei din ştiinţă. Cred că este foarte important ca tinerii să fie conştienţi de oportunităţile care li se oferă în alegerea unei cariere sau a unui domeniu de educaţie şi România face multe lucruri pentru promovarea ştiinţei. Este dificil de stabilit locul pe care se plasează România pentru că depinde de propriul «peisaj», de propriile abordări, dacă trebuie să vă concentraţi asupra eforturilor regionale, dacă vă trebuie mai multe suporturi electronice sau de presă scrisă pentru a aborda aceste probleme. Deci cred că depinde de voi să detectaţi unde există nevoia promovării unor abordări diferite. Nu ne putem aştepta ca tinerii să caute informaţia pe suporturile palpabile ale presei scrise. Trebuie să ne folosim de suporturi electronice".
Text: Alexandra Zotta, Anca Aldea

MARK MYERS
Mark Myers, locotenent-colonel în rezervă, conduce Agenţia de Cercetări Geologice a SUA din decembrie 2006 şi este un geolog recunoscut pe plan internaţional . A fost preşedinte al Societăţii Geologice din Alaska, membru al Institutului american al Geologilor Profesionişti şi a supervizat mai multe programe de cercetare în acest domeniu. Este specializat în domeniul geologiei sedimentare şi al geologiei petrolului.

ZORAN STANCICI
Slovenul Zoran Stancici este din 2004 director general adjunct pentru cercetări avansate la Directoratul general pentru Cercetare al CE şi vicepreşedinte al GOE. Din 1986 până în 2004, a lucrat ca asistent în Departamentul de Arheologie al Universităţii Liubliana, cercetător la Universitatea din Boston, profesor la departamentul de artă şi arheologie de la Sorbona, director adjunct la Centrul sloven de Cercetare Ştiinţifică şi secretar de stat pentru Ştiinţă, în cadrul Ministerului sloven pentru Educaţie, Ştiinţă şi Sport.