Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Locuitorii oraşului norvegian Oslo vor avea in curănd ocazia să circule cu cele mai economice garnituri de metrou. Un proiect ambiţios dezvoltat de compania Siemens (prin divizia de Sisteme de Transport) pune la dispoziţia norvegienilor garnituri ecologice.
Locuitorii oraşului norvegian Oslo vor avea in curănd ocazia să circule cu cele mai economice garnituri de metrou. Un proiect ambiţios dezvoltat de compania Siemens (prin divizia de Sisteme de Transport) pune la dispoziţia norvegienilor garnituri ecologice. Experţii de la Siemens construiesc vagoane electrice acoperite cu un strat din aluminiu, ca un fel de carapace, de protecţie. Materialul nu este numai uşor, dar el poate fi reciclat in proporţie de 94%, atunci cănd iese din garanţie. Potrivit managerului de proiect, Martin Salender, compania Siemens a fost contractată pentru construirea a cel puţin 100 de garnituri de tren ecologic. Ambiţiosul proiect promite să transforme capitala Norvegiei in cel mai prietenos oraş cu mediul inconjurător.
Metroul din Oslo va emite 2,6 grame de dioxid de carbon pe fiecare kilometru parcurs (ceea ce face ca in următorii 30 de ani cantitatea totală de CO2 emisă să fie de aproximativ 825 de tone). Comparativ, un autoturism modern emite intre 100 şi 150 de grame de CO2 pe kilometru parcurs, la avioane cantitatea este dublă, iar la elani (in Norvegia trăiesc peste 100.000 de astfel de specimene) situaţia este mult mai gravă. Potrivit unor studii, un elan ajuns la maturitate produce, prin flatulaţii şi prin răgăieli, aproximativ 100 de kilograme de metan (un alt gaz cu efect de seră) pe an.
Romănia, nemulţumită de cerinţele UE
Citește pe Antena3.ro
Autorităţile de la Bucureşti dau din colţ in colţ pănă să ia o decizie. Aşa se intămplă şi la Ministerul Mediului, unde şeful acestei instituţii şi-a luat o marjă de două luni pănă să informeze Comisia Europeană cu privire la poziţia Romăniei faţă de reducerea planurilor naţionale de alocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luna trecută, CE a anunţat că Romănia va trebui să aibă o cotă de 75,9 de milioane de tone de emisii de CO2 in perioada 2008-2012, mai puţin cu 20% faţă de solicitarea Bucureştiului. "Noi am redus pănă acum cu 40% nivelul emisiilor faţă de cantitatea inregistrată in 1989. Vom decide, pănă la 26 decembrie, dacă vom contesta decizia CE la Curtea Europeană de Justiţie", a declarat Attila Korodi. Hotărările CE se bazează pe analiza planurilor naţionale de
alocare de certificate de emisii de CO2 propuse de Romănia, adică pe documentele care
stabilesc plafonul sau limita din cantitatea totală de CO2 pe care instalaţiile care intră sub incidenţa schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze de seră le
pot emite. Criteriile de evaluare urmăresc, printre altele, să garanteze că planurile de alocare sunt compatibile cu posibilitatea indeplinirii de către UE a angajamentelor incluse in
Protocolul de la Kyoto.
Resturi organice din Himalaya In Oceanul Indian
Munţii Himalaya funcţionează ca o pompă de dioxid de carbon. Masivul care desparte subcontinentul indian de platoul tibetan furnizează resturi organice apelor curgătoare care se varsă in Oceanul Indian. "Eroziuna continentală are un rol preponderent in ciclul dioxidului de carbon in natură", amintesc autorii unui studiu publicat recent de revista Nature. Oamenii de ştiinţă francezi de la Universitatea Nancy precizează că ciclul CO2 este perturbat in prezent "de injecţiile masive de dioxid de carbon in atmosferă in urma activităţilor umane poluante". Specialiştii susţin că aproximativ 85% din CO2 organic (rezultat in urma eroziunii celui mai inalt lanţ muntos din lume) este capturat de apele acestor fluvii şi transportat in Oceanul Indian. Studiul mai arată că masa de carbon organic depusă in Golful Bengal (India) reprezintă intre 10 şi 20% din masa totală de carbon organic natural care ajunge in Oceanul planetar. Experţii au demonstrat că, la scară planetară, 70% din carbonul organic al fluviilor şi al răurilor este retrimis in atmosferă.
