Vechiul strămoş al fiorosului T-Rex

Un strămoş al Tyrannosaurus Rex a fost descoperit recent în Polonia. Numit temporar "Dragon", dinozaurul a trăit – spune palentologul Tomasz Sulej de la Academia poloneză de Ştiinţă – în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani.

Vechiul strămoş al fiorosului T-RexUn strămoş al Tyrannosaurus Rex a fost descoperit recent în Polonia. Numit temporar "Dragon", dinozaurul a trăit – spune palentologul Tomasz Sulej de la Academia poloneză de Ştiinţă – în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani. Avea o lungime de cinci metri, se deplasa biped, iar dinţii aveau circa şapte centimetri. Oamenii de ştiinţă sînt aproape siguri că acest dinozaur vîna animale precum reptilele ierbivore, care arătau ca nişte hipopotami, însă erau mult mai mari. "Acesta este un tip de dinozaur complet nou faţă de ceea ce se cunoştea pînă acum. Nimeni nu se aştepta ca membri ai acestui grup de dinoza­uri să fi trăit în perioada respectivă, însă descoperirea ne oferă noi informaţii legate de evoluţia grupului T-Rex", a declarat pentru Reuters profesorul Sulej. Potrivit experţilor, citaţi de Reuters şi preluaţi de Mediafax, "Dragonul" este un strămoş necunoscut pînă acum al lui Tyrannosaurus Rex. Scheletul incomplet a fost des­coperit în localitatea Lisowice, la aproxiamtiv 200 de kilometri de Varşovia. În urmă cu două zile, paleontologii şi-au prezentat descoperirea la Lisowice, promiţînd că vor continua examinarea fosilei pentru a se pune de acord asupra conferirii unui nume ştiinţific acestui dinozaur.

ŞARPELE-SPAGHETĂ, MÎNCĂTORUL DE TERMITE
Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania, SUA, au descoperit cea mai mică specie de şarpe din lume. Este vorba despre Leptotyphlops carlae, de 10 centimetri lungime, la fel de subţire ca spaghetele, specie descoperită în 2006 sub o piatră în insula Barbados din Cara­ibe. Are solzi de culoare gri-maro­nie, iar pe toată lungimea corpului "sînt desena­te" două benzi galbene. Nu este veninos şi se hrăneşte cu termite. Reptila este cu circa cinci milimetri mai subţire decît o altă specie, care trăieşte în Martinica.

BONDARI-MODEL
Cercetătorii britanici au descope­rit o similaritate între comportamentul criminalilor şi modul în care bondarii îşi caută hrana, informează BBC. Studiul arată că aceste insecte nu îşi procură aproape niciodată hrana din zone apropiate cuibului. Acest model comportamental al bondarilor poate fi studiat pentru a fi aplicat în domeniul criminalisticii, mai ales atunci cînd este vorba de un criminal în serie. "Majoritatea crimelor nu se întîmplă în zonele care înconjoară casa agresorului", a explicat unul dintre cercetători.

HARTA GEOLOGICĂ A LUMII PE INTERNET
Geologii şi pasionaţii acestui do­meniu au la dispoziţie pe Internet, de la sfîrşitul săptămînii trecute, prima hartă geologică online a lumii, infor­mează publicaţia britanică The Guar­dian. Proiectul OneGeology, condus de cercetătorii de la Institutul Britanic de Expertiză Geologică (IBEG), constă în crearea unei hărţi geologice interactive, care, în momentul de faţă, face posibilă vizionarea a aproape 70% din suprafaţa terestră, la scara 1:1.000.000. "În final, oamenii vor putea să observe şi pietrele de sub propriile case", a spus Ian Jackson, expert în cadrul IBEG.

SERVICIU DE CLONARE A CÎINILOR LA CERERE
O americancă a primit cinci căţeluşi – clone ale pitbull-ului ei preferat, Booger – de la o firmă de biotehnologie din Coreea de Sud, scrie Agerpress. Acesta este primul serviciu din lume de clonare a cîinilor în scopuri comerciale. Bernann McKinney din statul american California a primit puii de la compania RNL Bio din Seul, la cinci luni după ce femeia a solicitat clonarea cîinelui ei decedat. RNL Bio, care colaborează cu Universitatea Naţională din Seul (instituţie care a clonat primul cîine din lume în urmă cu trei ani), oferă clone la preţuri cuprinse între 50.000 şi 150.000 de dolari.

ŞOARECELE MARATONIST
Oamenii de ştiinţă americani au descoperit că un şoarece, tratat cu anumite substanţe, poate să alerge mai mult de două ore fără a se opri, parcurgînd aproape 1,6 kilometri, informează The Telegraph. Cercetătorii au administrat şoarecelui un medicament experimental care a activat o genă de anduranţă, determinîndu-l să alerge pe o distanţă dublă faţă de un şoarece normal. "Substanţa păcăleşte muşchii, «convingîndu-i» că au fost an­trenaţi zilnic", explică Ronald Evans, cer­cetător la Institutul Salk din California.