Zakynthos sau insula-ţestoasă

La-nceput a fost ţestoasa. Caretta-Caretta este numele ei. E puternică, are gît lung şi membre viguroase. Dar nu e destul de puternică încît să se apere de invadator: omul! Omul a inventat turismul. Iar turismul aproape că a îndepărtat ţestoasele de pe însoritele plaje ale Greciei.

La-nceput a fost ţestoasa. Caretta-Caretta este numele ei. E puternică, are gît lung şi membre viguroase. Dar nu e destul de puternică încît să se apere de invadator: omul! Omul a inventat turismul. Iar turismul aproape că a îndepărtat ţestoasele de pe însoritele plaje ale Greciei.

Acum s-a ajuns la un consens: în Grecia, ţestoasele şi turismul pot convieţui în pace. Mai mult, au alcătuit un fel de simbioză: turismul ajută ţestoasele de mare, iar ele, ţestoasele, ajută turismul. Totul se petrece pe o insulă, ea însăşi sub formă de broască ţes-toasă – Zakynthos, cea mai sudică formaţiune stîncoasă a Greciei. Purtătoarele de carapace Caretta-Caretta, care vin să-şi depună ouăle pe plajele turistice ale insulei din Marea Ionică, au devenit simbolul acestor locuri. Poate e obsesie generală, poate chiar e adevărat, dar toate ridicăturile de pămînt ale insulei par că au forme de ţestoase, iar Zakynthos, văzută din avion, seamănă cu o Caretta-Caretta uriaşă care se bălăceşte în Marea Ionică.

TURISM CONTRA NATURII. Comisia Europeană a condamnat Grecia în anul 2004 pentru eşuarea planurilor de protejare a celei mai numeroase populaţii locale de broaşte ţestoase din Marea Mediterană, Caretta-Caretta. Decizia a survenit în urma unei campanii susţinute a organizaţiei ecologiste World Wildlife Fund (WWF) şi a altor organizaţii neguvernamentale preocupate de impactul turismului necontrolat asupra acestei specii de reptile. Şeful guvernului elen de la acea vreme şi Ministerul Mediului au primit atunci aproximativ 11.000 de e-mail-uri din partea militanţilor care cereau cu disperare salvarea broaştelor cu carapace osoasă. Îngrijorarea manifestată de societatea civilă reprezentată prin mai multe organizaţii ecologiste a fost inţeleasă în cele din urmă de oficialii guvernamentali. Aşa a ajuns Insula Zakynthos una dintre priorităţile agendei ministeriale. De atunci, Caretta-Caretta este stăpîna atotputernică a lui Zakynthos.

PE PLAJA CU PUI. Turiştii se supun regulilor ei: n-au voie să-şi aşeze şezlongurile pe plajele unde mămicile Caretta-Caretta îşi depun ouăle. Trebuie să li se respecte programul şi habitatul acestor animale care pot ajunge la o talie de circa 1,2 metri la maturitate şi la o greutate de pînă la 200 de kilograme. “Vom merge la Peşterile Albastre, unde sperăm să avem noroc şi să vedem cîteva ţestoase în apă. Dacă cineva observă una în apă, ne oprim zece minute pentru fotografii”, anunţă ghizii care ne însoţesc în croaziera de jur-împrejurul insulei. Ne oprim şi pentru fotografii spectaculoase cu focile sau cu delfinii din apele care scaldă Insula Zakynthos. Printre pliantele cu reclame pentru turişti se strecoară şi descrieri ştiinţifice ale reptilelor. Vizitatorii insulei află cîte ceva din cracteristicile acestor ţestoase, cum ar fi că puii Caretta-Caretta prezintă trei carene, iar la adulţii trecuţi de a doua tinereţe carena este puţin bombată, marginea posterioară este retezată şi acoperită cu plăci cornoase aşezate una lîngă alta, fără să se suprapună. Capul ţestoaselor are dimensiuni considerabile, cu maxilarele puternice, iar membrele anterioare în formă de paletă sînt prevăzute cu două gheare. Coloritul pe partea dorsală este brun-roşiatic, iar plastronul are o culoare galbenă la animalele adulte şi aproape neagră la tineri. Adesea se întîmplă ca, în timpul unei croaziere, ghidul să ofere aceste detalii turiştilor, insistînd asupra măsurilor de protecţie a mediului şi a reptilelor. Este nevoie de impunerea regulilor, deoarece broasca ţestoasă marină se întoarce în acelaşi loc să depună ouă, respectiv pe plajele Zakynthosului. Iar accesul neîngrădit al turiştilor în Parcul Naţional Marin Zakynthos a dus la distrugerea multor cuiburi din această specie de reptile omnivore. În Parc se află anual în medie între 800 şi 1.100 de cuiburi de ouă de ţestoase marine. Acestea încep să eclozeze la două-trei luni după depunere. Prezenţa omului în habitatul reptilelor, precum şi apariţia inopinată a unor prădători naturali puteau duce la o catastrofă: s-a estimat că din aproximativ 1.000 de broaşte testoase doar una putea ajunge la maturitate. Astăzi, situaţia este cu totul alta. Numărul lor creşte de la an la an, iar spectacolul pe care îl oferă ele este de neimaginat.

SUVENIRURI ŞI CROAZIERE CU CARAPACE... Pe Insula Zakynthos rar găseşti suveniruri care să nu aibă formă de ţestoasă. Săpun tradiţional ţestoasă, ţestoasă de pluş, pahar cu ţestoasă, brichetă cu ţestoasă, ţestoasă-ghiozdan, ţestoasă-breloc, sculpturi-ţestoasă şi alte amintiri cu aceeaşi carapace. Dacă turiştii sînt instruiţi şi informaţi din mers în privinţa comportamentului stăpînei supreme, iubitorii şi apărătorii mediului au grijă în continuare să nu se repete istoria tristă a anilor anteriori.

Organizaţiile de mediu supraveghează îndeaproape superbele exemplare de Caretta-Caretta de pe insulă. Zakynthos a devenit şi un fel de loc de pelerinaj pentru apărătorii mediului. Sute de voluntari îşi instalează în fiecare an corturile printre livezile de măslini, în zonele cele mai populate de ţestoase şi le urmăresc evoluţia.

Măsuri de protecţie

Aeroportul de pe Zakynthos este închis pe timp de noapte, ca masură de protecţie a rezervaţiei marine şi a broaştelor ţestoase de mare. Zona de coastă, estul şi sudul localităţii Kalamaki pînă la plajele Secania şi Dafni şi Insula Pelouso sînt regiuni de reproducere a broaştelor ţestoase Caretta-Caretta. Plajele se află în zona protejată a parcului acvatic al ţestoaselor. Aici se interzice camparea sau şederea pe plajă în timpul nopţii, deoarece zgomotul şi luminile au efecte negative asupra purtătoarelor de carapace. Luminile hotelurilor şi restaurantelor de pe plajă sperie broaştele şi le dezorientează, acestea ghidîndu-se după lumina lunii şi a stelelor.

Un pat cald

Plajele insulei sînt un fel de “maternitate” pentru aproximativ 80% din broaştele ţestoase din Mediterană. Reprezentantele speciei Caretta-Caretta se întorc întotdeauna în locul unde s-au născut pentru a-şi depune ouăle. Pînă nu demult, numai un pui din 1.000 reuşea să treacă de prima săptămînă de viaţă din cauza neglijenţei oamenilor. S-a ajuns în pragul pericolului dispariţiei speciei din cauza plajelor arhipline, a gunoaiele, a vînătorilor care le caută pentru carne şi pentru carcase. Lamele tractoarelor care curăţau plaja au modificat consistenţa nisipului şi au distrus cuiburile. Toate acestea sînt interzise astăzi.