Bioritmuri

Stăm la rând. Cu toţii la acelaşi rând. De cum zărim lumina.
- Nu vă supăraţi, îmi ţineţi numai puţin rândul? Vin imediat! Am lăsat ceva pe foc. Pe un ochi fierbe un roman, pe altul o pictură. Dincolo se coace un film. Poate s-au făcut, să le dau la copii să mănânce. Nu, nu întârzii mult! Şi dacă-mi trece rândul, n-are nimic, mai iau coada o dată.
Cu vin imediat, vin imediat, uite că am ajuns în faţă.
- Poftim? Zice că s-a terminat raţia de oxigen la cineva, înaintea mea. Săracul! Eh, eu mai am rezerve, aşa că mai rezist până aduce din nou.

Ne naştem să rezolvăm problemele vieţii. Fericirea nu constă în a nu avea probleme, ci ea este dată de numărul problemelor rezolvate. Dacă privim aşa, cheltuielile energetice, de fiecare dată, sunt mai mici.
Existenţa este supusă unor ritmuri. Este un întreg evantai de ritmuri biologice care însoţesc viaţa materială, spre exemplu, respiraţia, bătăile inimii, circulaţia fluidelor din organism... Şi existenţa spirituală are ritmul ei de evoluţie prin naştere - viaţă - moarte - renaştere. În viaţă, totul este format din oscilaţii, vibraţii, propriile balansuri. Viaţa este mai sănătoasă şi mai lungă dacă reuşim să cunoaştem şi să simţim pulsaţiile ei, pentru a trăi în rezonanţă cu ele.
De multe ori simţim că avem putere să "cucerim lumea", alte ori parcă suntem storşi de vlagă, "nu ne sunt boii acasă" sau "nu suntem în apele noastre". Atunci, fără motiv, nu ne putem concentra, suntem irascibili. Ca după un timp să ne trezim din nou "superman-i".

Bioritmurile vieţii au o mare influenţă asupra stărilor noastre zilnice. Sunt considerate trei ritmuri biologice principale care acţionează asupra trupului, sufletului şi psihicului, încă din momentul naşterii. Medicina practicată în Grecia Antică ţinea cont de aceste bioritmuri, legându-le de stările "bune" sau "rele" ale pacienţilor. Civilizaţia occidentală modernă, după atâtea secole de uitare a acestora, reconsideră existenţa acestor variaţii energetice, care constituie ritmurile sau pulsaţiile vieţii. Reprezentarea lor în plan este asemănătoare cu sinusoidele.

Bioritmurile care ne însoţesc foarte precis în viaţă sunt cel fizic, cu ciclul de 23 de zile, emoţional, cu ciclul de 28 de zile, şi cel intelectual, cu cilcul de 33 de zile. Dacă le reprezentăm într-un sistem plan de axe perpendiculare, acestea în timpul ciclului evoluează de la un minim către un maxim, trecând printr-un punct 0 de pe axa orizontală, ca apoi să continue de la maxim către minim, trecând din nou prin 0, minim de la care va relua ciclul. Este asemănător unei sinusoide cu imperfecţiuni. Creşte uşor până la maxim, scade abrupt către mediu, coboară lent spre minim şi urcă abrupt către mediu. Când cele trei curbe se întâlnesc în acelaşi timp pe maxim, persoana respectivă se află la capacităţile fizice, emoţionale şi intelectuale maxime, iar când se întâlnesc pe minim, toate merg pe dos. Trebuie evidenţiată şi importanţa vârstei, sănătăţii, mediului, stării de stres etc.

Curba bioritmului pentru fizic este importantă pentru cei care fac efort fizic mai mult, cum sunt sportivii, dansatorii, cei care lucrează în construcţii etc. Pe maximul curbei au vitalitate, rezistenţă fizică, cu eforturi mici obţinând rezultate bune, sunt mai dinamici. Pe minimul ei, la ritmul critic, au sănătate slabă, sunt expuşi la accidente, rezolvă problemele mult mai greu. Atunci este necesară odihna prelungită.

Curba bioritmului pentru emoţional influenţează atât percepţiile din interiorul corpului, cât şi pe cele din afara lui, modificând sensibilitatea, lumea sentimentelor, intuiţia, creaţia etc. Este importantă cunoaşterea nivelului ei, în timp, pentru meseriile în care se lucrează cu oamenii, cum sunt cele din învăţământ, medicină, biserică etc. Pe maximul emoţional, persoanele sunt deschise, mai spirituale, vesele şi obţin mai uşor rezultate pozitive. Pe minim, veştile rele sunt amplificate, apar pesimismul, anxietatea, senzaţia de inutilitate. În acele perioade nu trebuie luate decizii importante.

Curba bioritmului pentru intelect are mai mare importanţă pentru cei care lucrează cu psihicul, având influenţa asupra logicii, raţiunii, capacităţii de învăţare, gândirii, orientării, prezenţei de spirit, deci pentru profesori, politicieni, ziarişti, scriitori etc. Pe maxim, aceştia "strălucesc", iar pe minim apar rigiditatea intelectului, epuizarea mentală, nemulţumirea, disconfortul psihic, temerea nejustificată, este înfrânată puterea de concentrare, reacţiile sunt lente (atenţie mai ales la şoferi!), asimilarea de informaţii este slabă. În această perioadă trebuie evitate deciziile în problemele importante.

După o perioadă de cercetare a bioritmului propriu se poate realiza o optimizare a vieţii. Cunoaşterea bioritmului copiilor face lumină mai multă în explicarea comportamentelor acestora. În perioadele "rele" ale acestora nu trebuie suprasolicitaţi intelectual sau emoţional. Copiii cu rezultate slabe la învăţătură trebuie ajutaţi în perioadele de bioritm maxim, când capacităţiile de asimilare sunt foarte bune. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei cu handicap. Profesorii, când sunt pe minim, predau cu greutate. Clasele formate după bioritmuri, prin programare optimizată pe computer, au rezultate mai bune în pregătire. Examenele pentru obţinerea permisului de conducere este indicat să fie susţinute la date cu bioritmuri în perioade pozitive. Sportivii să fie selectaţi pentru competiţii când se găsesc tot în astfel de perioade. În căsnicie, când unul dintre parteneri este pe "minus", trebuie înţeles şi ajutat de celălalt partener.

Dacă suntem obligaţi să rezolvăm probleme importante când suntem pe "minus", atunci avem nevoie de o pregătire prealabilă mai riguroasă. În zone unde munca implică riscuri mai mari, trebuie folosit personalul când are bioritmurile pozitive. Acest lucru face ca erorile umane să fie scăzute în activităţile respective. Sunt companii aviatice mari, mai ales din Asia, care nu permit piloţilor să zboare când au bioritmurile în stare critică.
Punctele de maxim şi de minim ale bioritmului sunt cele mai şocante, pentru că într-o perioadă scurtă, de câteva ore, se produce schimbarea bruscă a sensului acestora.

În general, este indicat să nu forţăm capacităţile noastre când suntem cu bioritmurile pe minim. Putem ajunge să omorâm ceea ce vrem să păstrăm cu orice preţ în viaţă. Cine vrea să prindă un fluture îl omoară.
Calculul bioritmurilor poate fi făcut de fiecare, "bătrâneşte", cu pixul în mână sau cu ajutorul computerului. Există chiar programe create pentru calcularea bioritmurilor (care, de obicei, le reprezintă grafic, asemenea sinusoidelor, ceea ce nu este chiar corect).

Practic, calculul se face în felul următor: se înmulţeşte vârsta cu numărul zilelor anului (365), se adaugă numărul zilelor de la ultima aniversare şi numărul zilelor anilor bisecţi. Se împarte apoi suma obţinută la 23 (pentru bioritmul fizic), la 28 (pentru bioritmul emoţional) şi la 33 (pentru bioritmul intelectual). Vor rezulta trei numere cu zecimale. Cifrele de dinainte de virgulă reprezintă numărul de cicluri din viaţa trecută. Cifrele de după virgulă constituie fracţiunea ritmului parcurs din ultimul ciclu până la ziua calculului. Pentru bioritmul fizic se înmulţeşte fracţiunea zecimală (doar primele trei cifre de după virgulă) cu 23, rezultând numărul zilelor trecute din ciclul prezent. Înmulţind fracţiunea zecimală cu 28 şi respectiv 33, se obţine numărul zilelor trecute pentru bioritmul emoţional şi respectiv pentru cel intelectual din ultimul lor ciclu.

În prima jumătate a bioritmului, 11,5; 14; 16,5 curbele sunt crescătoare, după care descresc în a doua jumătate. Zilele de maxim şi de minim emoţional trebuie să se găsească mereu, în toate ciclurile, în aceeaşi zi a săptămânii, care este chiar ziua de naştere. Aceasta este şi o posibilitate de a verifica dacă a fost făcut corect calculul.

Cunoscând evoluţia bioritmurilor şi influenţa lor asupra noastră, să încercăm, pe cât posibil, ca pe portativul vieţii, având drept note muzicale zilele noastre, să compunem simfonii de sentimente care să sune cât mai armonios, chiar dacă suntem înconjuraţi de atâtea dizarmonii.