Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UE, SUA și China a început tranziția spre economia verde.
"Prin mandatul pe care l-am primit în Parlamentul European, în urmă cu aproape 4 ani, am observat care este calea spre care merge UE, dar nu numai UE, ci SUA. Și, în mod surprinzător, chiar și China. Deci calea economică este foarte clar trasată în lume. Vedeți și aceste mișcări, aceste obiective, 2030-2035-2050. Ele sunt obiective asumate de aproape o lume întreagă și, cu siguranță, de continentul nostru. Și atunci propoziția mea pe care o spun mediului de afaceri din România este că trebuie să câștigăm din tranziția asta.
În 2019, la Bruxelles, am avut o masă rotundă. Toți cei 32 de europarlamentari plus prim-ministrul de la acea oră.Și am fost trist să văd că la masă eram poate printre singurii care înțelegeau că acesta este viitorul, că încolo merge economia și că Planul verde european nu este o schemă a vesticilor să ne submineze esticilor economia.
Apoi mulți au sperat, în 2020, odată cu pandemia că Planul verde european se va opri. Va fi închis. Nu s-a întâmplat. Au sperat, odată cu 24 februarie, că se vor închide toate aceste planuri odată cu războiul. Nici asta nu s-a întâmplat. De ce? Pentru că presiunea este foarte mare și din partea mediului de afaceri să avem un plan concret. Mediul de afaceri este foarte clar organizat, îi place predictibilitatea, îi place să știe încotro ne îndreptăm. Și avem lideri care au înțeles acest lucru. Din reciclare, din economia circulară, România poate face bani frumoși și Planul verde european nu este doar despre copaci, nu este despre eco-radicalism, este un plan economic în primul rând. Și cine înțelege asta va câștiga, cine nu înțelege va pierde. Și va pierde inclusiv România din calupul enorm de bani care stă la graniță. Toți banii ăia de care tot auzim, cu PNRR", spune eurodeputatul.
Circa 44% din bugetul UE pe 2023 este legat de mediu și sustenabilitate.
"Am fost responsabil și de bugetul UE în 2023, am fost raportorul general, și am văzut efectiv cum 37% din banii europeni sunt legați de mediu, de sustenabilitate, iar încă 7% de biodiversitate, deci 44%, care sunt legați direct de asta. Și atunci, dacă noi vrem ca acest tren de bani, acest Plan Marshall pe care l-au așteptat bunicii noștri să și intre în România, trebuie să înțelegem că acesta este drumul. Și pasul meu politic spre Verzii europeni cu asta are a face. Să le zic și oamenilor de afaceri. Vin fonduri în zona asta. Vin fonduri în zona renovărilor, vin fonduri în zona deșeurilor. Cele 1,33 de miliarde din PNRR care merg doar pentru deșeuri. Vin foarte mulți bani, problema noastră este cum să-i implementăm, cum să facem proiecte, cum să profităm de revoluția asta în care merge Europa.
Ca vicepreședinte pe relația cu SUA știu foarte bine ce face administrația Biden, cu planul IRA de 2 trilioane de dolari care merge în mare parte pentru mașini electrice, economia circulară. SUA odată ce se mobilizează, se adaptează repede, nu stă după metehnele noastre europene. Și atunci noi, ca să rămânem competitivi pe piața mondială trebuie să ne dăm seama că asta este direcția și trebuie să atragem bani și să ne mișcăm în această direcție", explică Nicolae Ștefănuță.
România este lentă în tranziția spre economia circulară.
"România este foarte lentă și la nivel guvernamental lucrurile se întâmplă extrem de încet. Și sistemul acela de garanție și returnare, și implementarea unor procese foarte clare, așa încât, dacă se face fracția să nu se mai regăsească alături de alte 4,5, 10 la coșul de gunoi, să se finanțeze direct soluțiile cele mai moderne. Incineratoarele deja nu mai sunt văzute ca o soluție cea mai bună, deși nu este nici cea mai proastă. Trebuie să găsim acele soluții, și România poate găsi acele soluții, care să fie cele mai profitabile. Despre garanție și returnare este foarte clară direcția. Am văzut că în Croația, 80% din masa de plastic pusă pe piață s-a regăsit în economia circulară după ce a introdus sistemul.
Și pe calitatea aerului avem mari probleme, la București, Cluj. Și va veni o nouă legislație care va da dreptul oamenilor să meargă în justiție să-și câștige dreptul la sănătate dacă pierd ani din viață din cauza calității aerului. Până acum orașele României, bogate fiind, București și Cluj, au zis că plătesc nota că oricum n-am cum să schimb. Dacă nu începem să ne gândim mai radical, mai deștept se va înrăutăți pentru că vor interveni procesele în tribunale, cetățenii cerându-și drepturile", afirmă acesta.
