x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

19 mai 1989

de Lavinia Betea    |    19 Mai 2009   •   00:00

Vineri, 19 mai 1989, Ion Neacşu, şeful de cabinet al Elenei Ceauşescu, a înregistrat primul punct din agendă la ora 8:50.



Pentru câteva minute, în biroul Tovarăşei a intrat Vasile Nicolcioiu, şeful Protocolului de Stat. După o pauză de 40 de minute de la ieşirea acestuia a primit-o pe Poliana Cristescu. O jumătate de ceas au stat împreună, timp potrivit pentru o cafea în tihnă.

O şedinţă CPEx cu multe puncte s-a ţinut între orele 10:30 şi 11:40. Despre documente privind productivitatea muncii şi până la "drepturile omului", în viziunea lui Ceauşescu au fost emise concluzii care stârnesc azi stupefacţii şi noi întrebări pentru istorici. După acea lungă şedinţă, Biroul Permanent al CPEx şi-a onorat convocarea în doar cinci minute (orele 11:45-11:50).

După cele două şedinţe, mai bine de un ceas, la Cabinetul 2 a fost reţinut Emil Bobu (12:10-13:20).

După pauza de masă a fost chemat din nou Nicolcioiu (de două ori). Nu a lipsit Vasile Bărbulescu din lista obiş­nuiţilor "casei".

O a treia şedinţă în acea zi menţionată "la săliţă cu tov. N.C. - Comisia de cadre pentru pregătirea Congresul XIV - 17:15-17:40". Deosebite pentru acea zi sunt preocupările Elenei Ceauşescu de bunul mers al treburilor serviciilor speciale. Şeful Securităţii, generalul Iulian Vlad, a fost la Cabinetul 2 de două ori (între orele 16:00-16:35 şi 16:55-17:10). Iar cu ministrul de Interne, Tudor Postelnicu, şi-a încheiat Tovarăşa ziua de lucru la birou (18:00-18:16). Să fi fost discutate şi încercările di­plo­ma­ţilor de-a lua legătura cu semnatarii "scrisorii celor 6" ce fuseseră mutaţi în domiciliu obligatoriu cu câteva zile în urmă? Probabil au fost şi informările asupra articolelor din presa străină ce semnalau "dispariţia" Doinei Cornea de la domiciul ei din Cluj. Nici ancheta diploma­tului Mircea Răceanu, acuzat de spionaj, nu putea fi fina­lizată fără "indicaţii" de sus. Mai ales că biografia diplomatului semnala un caz cu totul ieşit din comun. Căci Mircea Răceanu fusese născut în închisoare de-o mamă ilega­listă. Iar tatăl lui natural fusese împuşcat într-un lagăr de către nazişti.

×
Subiecte în articol: agenda