Veştile din ţările frăţeşti au continuat. După Praga, la Bratislava a fost altă plenară extraordinară a conducerii comuniştilor slovaci care-au decis, de asemenea, convocarea unui congres extraordinar al PC Slovac în ianuarie 1990. Iar la Moscova, înaintea plecării la întâlnirea cu Papa de la Roma, Gorbaciov prezidase şedinţa unei comisii de elaborare a proiectului unei noi constituţii pentru URSS.
La Bucureşti, marţi 28 noiembrie, s-a ţinut altă şedinţă, la săliţă, cu Nicolae Ceauşescu (între orele 9:35-11:00). O a doua şedinţă prezidată de Ceauşescu în sala CPEx a fost şi după-amiaza (orele 16:25-17:00). La aceasta din urmă a fost menţionată şi tema - contracte pentru export pe luna decembrie.
Să fi vorbit Elena Ceauşescu mai mult la telefon în acea zi? Ori poate să fi asistat la întrevederile de la Cabinetul 1? Căci în biroul ei primirile consumate au fost puţine: Silviu Curticeanu (11:45-11:50), Ion Stoian (11:47-11:50), Ion Coman (11:52-12:30), Ion Ursu (12:55-13:03) şi Ilie Matei (17:20-17:40).
Mai mult l-a reţinut pe secretarul CC (alt general!) Ion Coman. Fusese şi el "descoperit" de Ceauşescu în vremea când răspundea de armată. Născut în 1926, în Teleorman, la 10 ani Ion Coman era deja ucenic într-un atelier de cizmărie. Propus de Direcţia Superioară Politică a Armatei pentru a urma cursuri militare la Moscova, Coman a refuzat. Motivaţia oferită - poate învăţa foarte bine şi în ţară - îi va fi plăcut mult lui Ceau-şescu. A intrat în CC în 1965, în CPEx era din 1979, iar în Secretariatul CC din 1980. Părerea acestui apropiat cu vechime despre greşelile care-au adus sfârşitul Ceauşeştilor a fost următoarea: "În ultimul an, el se cam izolase. Nu mai era cel pe care-l cunoşteam în urmă cu 10-15 ani înainte. Şi s-a acceptat darea unor atribuţii mult prea mari pentru nivelul de pregătire şi experienţă al Elenei Ceauşescu".