Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Limba este în pericol, slăvita limbă rusă!" Această plângere recentă a unuia dintre cititorii "Literaturnaia Rossiia" nu este reacţia izolată a unui filolog ultragiat. Numeroase scrisori de răspuns a suscitat articolul de o pagină întreagă a lui Aleksandr Fomenko "Do you speak Russian?" ("Vorbiţi ruseşte?" - n.t.).
Ca şi alţi apărători ai purităţii lingvistice, Fomenko este foarte afectat de numărul tot mai mare de expresii englezeşti, adesea percepute drept americanisme, care au invadat vocabularul rus. Întristat de tot mai evidenta apetenţă a multor vorbitori de rusă pentru anglicisme precum "komplex" şi "korrektivy over sovokupnost" şi "popravki", Fomenco sugerează să se facă apel la Sovietul Suprem al URSS căruia să i se propună legi specifice pentru apărarea limbii ruse. Reacţiile la lamentările lui Fomenko s-au constituit într-un adevărat cor întru apărarea limbii materne: "A sosit vremea să facem ceva pentru protejarea limbii ruse!"
Preocuparea pentru limba predominantă a Uniunii Sovietice nu este recentă. Lenin a scris despre pericolul pe care împrumutul de cuvinte străine şi proliferarea a nenumărate acronime ininteligibile produsă de dezvoltarea birocraţiei sovietice nu a întâmpinat o aprobare universală. În lumina actualei situaţii politice şi economice din URSS, prezenta campanie de apărare a "măreţei, slăvitei, adevăratei şi liberei limbi ruse" are mai multe caracteristici noi.
Evoluţia către modernizarea economică a început cu adevărat sub Gorbaciov, a dus la legături mai strânse ale URSS cu Vestul. Engleza, fiind limba internaţională a comerţului şi informaţiei tehnologice, îşi face tot mai simţită prezenţa în vocabularul rus. Mai multe scrisori şi articole apărute în ziare precum Literaturnaia Rossiia, Sovietskaya Rossiya, şi chiar în progresista Moskovskie novosti au deplâns deschiderea tot mai mare a vocabularului rusesc către cuvinte precum "menedzher" ("manager"), "nou-khau" ("know-how") şi "sponsor". Deşi nu se simt lezaţi de adoptarea noilor concepte, unii refuză să accepte vocabularul care le însoţeşte. Scriind în "Nash sovremennik", Lev Bobrov, de exemplu, se chestionează asupra acceptării orbeşti a unui cuvânt precum "computer" (el fiind pentru rusescul "schetchik") din moment ce simte că este posibil să se creeze cuvinte adecvate pe baza rădăcinilor lexicale ruseşti.
Mai mult decât o chestiune de infiltrare lingvistică, pentru mulţi, mai evidentă este problema contaminării ideologice. Într-un interviu recent, Apollon Kuz'min, un profesor de istorie rusă şi o figură bine cunoscută printre naţionaliştii ruşi, a atacat "noul cuvânt la modă acum «pluralism»". În Literaturnaia Rossiia, un simpatizant al lui Fomenko a comentat cu dispreţ că cineva a început să întâlnească termenii "alternativa" şi "pluralism" în presă "foarte, foarte des" în ultimul timp. Denigrarea termenilor nou achiziţionaţi este motivată mai degrabă de neplăcerea pe care o resimt faţă de noua deschidere politică reflectată în respectivele cuvinte decât de o rigiditate filologică.
Progresiva Sovetskaya Kultura a publicat recent o scrisoare dispreţuitoare la adresa acestui dezgust faţă de noua terminologie politică. În scrisoarea sa, Iu. Kostinskii subliniază că din cauză că alegerile din Uniunea Sovietică presupun o alegere oamenii încep absolut natural să vorbească "alternativ". Kostinskii apreciază că însăşi ideea alegerilor electorale implică existenţa unei alternative şi, prin urmare, demonstrează ipocrizia alegerilor sovietice din trecut. Se pare că termenii nou adoptaţi se bucură de binecuvântarea lui Gorbaciov. Lev Svartsov, şef de department la Institutul Limbii Ruse de la Moscova, mărturiseşte că Gorbaciov nu numai că favorizează uzul cuvintelor străine prin folosirea lor în discursurile sale, dar că este şi singurul care încurajează utilizarea termenului "pluralism" drept concept pozitiv.
Acestea nu sunt singurele calchieri care apar cu mare frecvenţă în paginile presei sovietice. Mai marea libertate ideologică a creat nevoia de cuvinte care să se potrivească unor subiecte care înainte erau tabu. Când citesc despre societatea lor, cetăţenii sovietici întâlnesc acum referiri la "mafiia", "raket", "narkotiki" şi "prostitutsiia". Dacă marxismul presupunea că existenţa determină conştiinţa, mulţi dintre cei care se opun schimbărilor care zguduie acum societatea sovietică se tem că limbajul ar putea determina conştiinţa. Cu alte cuvinte, unii se pare că simt că, departe de a descrie realitatea, utilizarea populară a acestor cuvinte ar putea de fapt contribui la degradarea vieţii sovietice. Astfel, apărarea limbii ruse devine apărarea unei realităţi idealizate, la adăpost de degradarea vestică.
Douglas Smith
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.
Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
