x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu şi Pravda

0
25 Aug 2009 - 00:00


Interviul tovarăşului Nicolae Ceauşescu acordat ziarului sovietic Pravda



● Întrebare: Dacă ar fi să comparăm generaţia dumneavoastră şi generaţia tinerilor comunişti de astăzi, spiritul de luptă al generaţiei dumneavoastră de atunci şi spiritul de luptă al generaţiei tinere de astăzi, există vreo deosebire?
● Răspuns: În primul rând, condiţiile sunt cu totul diferite. La începutul anilor '30, România trăia sub dominaţia imperialistă. Condiţiile de viaţă, de muncă erau deosebit de grele. Tineretul, forţele revoluţionare, comuniştii erau angajaţi în apărarea intereselor clasei muncitoare, ale întregului popor, în lupta împotriva fascismului, care se dezvolta şi care, după cum se ştie, în 1933 a obţinut victoria în Germania hitleristă. Tine­rii erau angajaţi cu toate forţele împotriva războiului. Ei au înfruntat teroarea, închisorile, lagărele, mulţi şi-au dat şi viaţa, cu încrederea fermă în socialism, în libertatea ţării şi a poporului lor.
Desigur, tineretul de azi trăieşte în alte condiţii! Dar trebuie să vă spun că în organizaţia noastră de tineret şi în rândul tineretului, în gene­ral, există un spirit revoluţionar de muncă, de luptă, hotărârea fermă de a înfăptui neabătut politica Partidului Comunist Român, de realizare a socialismului şi înaintare spre visul de aur al omenirii.
Noi dăm o înaltă apreciere activităţii şi spiritului revoluţionar de muncă al tineretului în toate domeniile şi, desigur, ne preocupăm pentru ridicarea continuă a nivelului său de cultură generală, tehnică, ştiinţifică, dar şi de înarmarea sa cu concepţia revoluţionară despre lume şi viaţă. Considerăm că un tineret pregătit şi educat în spiritul
idealurilor revoluţionare va fi un bun constructor al socialismului, va asigura viitorul poporului în societatea socialistă, în comunism!
● Întrebare: În ce măsură Partidul Comunist Român a ţinut seama, în perioada care a trecut, de specificul naţional şi de condiţiile ţării sale? Şi în ce constă astăzi rolul conducător al Partidului Comunist Român în societate, care sunt căile întăririi prestigiului său în rândurile milioanelor de oameni ai muncii?
● Răspuns: Şi în activitatea partidului nostru, în primii ani ai construcţiei socialiste, au existat anumite subaprecieri ale realităţilor din ţara noastră, tendinţe de copiere şi de aplicare mecanică a realităţilor din alte ţări. De aceea subliniem mult importanţa Congresului al IX-lea al partidului, din 1963, care şi-a propus să lichideze această subapreciere, să înlăture dogmatismul, şablonismul, conservatorismul - inclusiv teoria "modelului unic" în construcţia socialis-
tă - să aplice legile obiective şi principiile socialismului ştiinţific la rea­lităţile şi condiţiile din România. Noi spunem că am redat partidului şi poporului sentimentul de încredere în forţele lor, de demnitate şi de acţiune cu adevărat independentă în construirea socialismului. Am făcut însă aceasta fără a contrapune politica României politicii de construcţie socialistă din alte ţări! Am pornit şi pornim de la faptul că socia­lismul se realizează în mod divers de la o ţară la alta, de la o epocă la alta, şi considerăm că orice abatere de la acest principiu nu înseamnă o aplicare creatoare a socialismului ştiinţific, ci o încălcare a legilor obiective şi a idealurilor socialiste, ceea ce - într-un fel sau altul - nu poate să nu se reflecte negativ în dezvoltarea societăţii.
Am urmărit întotdeauna ca partidul nostru să-şi întărească conti­nuu forţa politico-organizatorică. De la naşterea sa, din 1893, adică de la primul partid muncitoresc, şi apoi de la crearea Partidului Comunist Român, în 1921, am pus întotdeauna şi punem şi astăzi accentul pe ca­racterul muncitoresc al partidului. Considerăm că partidul trebuie să rămână permanent partidul clasei muncitoare, să se afle întot­deauna pe poziţiile luptei revoluţionare, să-şi întărească neîntrerupt legăturile cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu întregul popor. Fiind partidul clasei muncitoare, el trebuie să fie, totodată, şi partidul întregii naţiuni, înfăptuind aspiraţiile întregului popor - de bunăstare, de li­bertate, de făurire a societăţii socialiste şi comuniste! Datorită tră­săturilor sale muncitoreşti-revoluţionare, partidul nostru şi-a cuce­rit şi se bucură de un înalt prestigiu în rândul poporului, numărând astăzi peste 3.800.000 de membri, din care circa 55% sunt muncitori, 18% sunt ţărani, iar 20% intelectuali.


● Întrebare: Este vorba despre muncitorii ca "origine" sau ca "ocupaţie"?
● Răspuns: Am în vedere muncitorii ca "ocupaţie". Dacă socotim însă după originea iniţială, având în vedere că din rândul muncitorilor s-au ridicat numeroşi intelectuali şi activişti din toate domeniile, ponderea muncitorilor în partid depăşeşte 70%! Dar noi urmărim şi dorim permanent ca muncitorimea - care lucrează nemijlocit în producţie - să reprezinte majoritatea membrilor partidului nostru! Consi­derăm că aceasta constituie garanţia menţinerii spiritului revoluţionar al partidului, dar şi a îndeplinirii rolului clasei muncitoare de clasă conducătoare a societăţii. Atunci când spunem că socialismul îl construim cu poporul şi pentru popor, facem deci totul pentru a da un conţinut real acestei teze, acestei concepţii.
Şi - doresc să subliniez - suntem hotărâţi ca şi de acum înainte să întărim partidul, rolul său politic conducător în societate, să dezvoltăm permanent legătura sa cu întregul popor, văzând în aceasta garanţia dezvoltării în continuare a ţării pe calea socialismului!


● Întrebare: Vorbind despre aplicarea principiilor socialismului la condiţiile concrete, vă gândiţi şi la folosirea inteligentă - subliniez în mod deosebit calificativul "inteligenţă" - a experienţei altora?
● Răspuns: Înseşi legile obiective şi principiile socialismului ştiinţific reprezintă o sinteză a teoriei şi practicii socialiste şi revoluţionare, care însumează experienţe din numeroase şi numeroase ţări, din diverse etape ale dezvoltării societăţii omeneşti. Este deci fără îndoială o rea­litate că acordăm o mare însemnătate schimbului de experienţă, studierii practicii, inclusiv a diferitelor concepţii teoretice ale altor ţări. Considerăm că toate acestea constituie o parte inseparabilă a dezvoltării practicii şi teoriei revoluţionare, a asigurării mersului înainte spre socialism!
România liberă, 23 august 1989
Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Serviciul de email marketing furnizat de