Orizonturile cunoaşterii

Iniţiativele din unele judeţe de a se adopta şi în sezonul estival forme atractive pentru continuarea acti­vităţilor de răspândire a cunoştinţelor ştiinţifice nu au fost primite cu mult interes de publicul larg şi de toate vârstele, ele validându-şi - după concluziile mai multor ani de organizare - oportunitatea şi eficienţa educativă. Ne referim în primul rând la iniţiativa Universităţii cultural-ştiinţifice din municipiul Sibiu - iniţiativă sprijinită îndeaproape de organele locale de partid şi de stat şi de instituţiile implicate în actul educativ - de a organiza anual "cursuri de vară", de la tribuna cărora se fac expuneri, se poartă un dialog viu cu publicul, se răspunde la întrebări, la ele fiind invitate perso­nalităţi de frunte ale vieţii noastre politice, culturale şi ştiinţifice din ţară şi, fireşte, din localitate. Ediţia de anul acesta, a 4-a, a "cursurilor de vară" de la Sibiu s-a desfăşurat în cursul lunii august şi a avut un program extrem de bogat cu o tematică axată pe do­cumentele Congresului al XIV-lea al PCR, a 45-a aniversare a actului istoric de la 23 August şi, de asemenea, centenarul Eminescu. Ţinute la Sala "Studio" a Centrului de creaţie şi cultură "Cântarea României" a sindicatelor din Sibiu, cursurile de vară au avut ca generic "Ştiinţa, cultura şi civilizaţia româneas­că", în cadrul lor dezbă­tându-se timp de nouă zile cu oamenii muncii, veniţi în mare număr la fiecare expunere, teme ca: "Dezvoltări actuale ale teoriei cunoaş­terii", "Întemeierea umanistă a activităţilor sociale", "Promovarea consecventă a umanismului revoluţionar în spiri­tul Tezelor pentru cel de-al XIV-lea Congres al PCR", "Lupta maselor populare din judeţul Sibiu împotriva pericolului fascist, pentru apărarea independenţei şi integrităţii patriei", "Vechea civilizaţie românească şi dialogul ei european" etc. Iar în cadrul manifestărilor cuprinse în centenarul Eminescu s-au prezentat numeroase aspecte ca: "Poetul naţional ca model cultural", "Eminescu şi filosofia", "Universul metaforei eminesciene", "Eminescu, sau în câte feluri se poate înţelege natura" ş.a. S-au abordat şi teme de fizică, matematică, medicină etc., cursurile de vară constituindu-se într-o vi­ziune diferită, urmărind îm­bună­tăţirea programelor şi con­ţinutului expunerilor din cadrul universităţilor cultural-ştiinţifice. Astfel încât cursurile de vară, ţinute în ambianţa pitorească de la Barajul Lesu din Munţii Apuseni, au însemnat un nou pas spre generalizarea experienţelor valoroase, al studiului şi însuşirii de metodologii adecvate şi eficiente. Iată de ce ediţia din acest an s-a ţinut sub genericul "Univer­sităţile cultural-ştiinţifi­ce, factor de ridicare a a nivelului de cultură şi civilizaţie" şi dezbaterile au dus la concluzii judicioase privind îmbunătăţirea acti­vităţii lor viitoare. La dialogul purtat aici şi-au dat contribuţia şi numeroşi specialişti invitaţi din centrele universitare Bucu­reşti, Cluj-Napoca, precum şi din municipiul Oradea. Cursurile au fost completate cu o masă rotundă pe tema "Documentele adoptate de plenara CC al PCR din 27-28 iunie a.c. pentru Congresul al XIV-lea al partidului, orientări, sarcini, directive", cu o dezbatere intitulată "Permanenţe ale gândirii noastre istorice", cu aspecte privind continuitatea poporului ro­mân în vatra sa milenară şi raportul local-naţional în istoria patriei, precum şi cu un colocviu "Eminescu după 100 de ani". De asemenea, a avut loc o vie dis­cuţie pe tema "Meşterul Ma­nole", în legătură cu ştiinţa şi filosofia în gândirea contemporană, precum şi despre raportul natură-eco­lo­gie-viaţă şi educaţie şi educaţia adecvată a tinerei generaţii...
Între dimensiunile acestor cursuri de vară a căror experienţă bogată de acum le atestă eficienţa şi deci necesitatea generalizării lor şi în alte judeţe. Pentru că ele au, s-a văzut, atunci când sunt bine organizate şi abordează o tematică de larg interes cetăţenesc, o deosebită audienţă de public.
Virgil Lazăr - România Liberă, nr. 13.958/1989