Minoritatea maghiară din ţările vecine – în vederile comuniştilor reformatori de la Budapesta

Către Ministerul Afacerilor Externe Ur­mare la tg. noastră nr. 021038/22.05.89, privind întrunirea de la Szeged a "cercurilor reformei" din cadrul PMSU, vă prezentăm principalele prevederi ale proiectului "platformei mişcării cercurilor reformei", dată publi­cităţii în cursul zilei de 23 mai, după cum urmează:

(...) 2. Conducătorilor PMSU, care nu au dovedit sensibi­litatea necesară faţă de problemele destinului naţional, le revine o mare răspundere, însă şi orânduirea economică, politică şi socială a "statului partinic" dovedeşte, în sine, în mod inevitabil, o incapacitate structurală de funcţionare.

Ieşirea din criză poate fi garantată numai de un program re­formator, care să vizeze întregul model şi care să se ex­­tindă la toate sferele societăţii: ale economiei, politicii, in­­frastructurii, vieţi şi gândirii. Partidul trebuie "să se retragă" din stat, administraţia acestuia urmând să fie înfăptuită de specialişti. Se impune o reformă cuprin­zătoare a administraţiei de stat. Partidul trebuie să se angajeze în apărarea valorilor fundamentale ale omului şi socie­tăţii, a libertăţii individului, democraţiei, libertăţii de expresie, siguranţei sociale şi a familiei, a sănătăţii, ştiinţei şi unui mediu ambiant sănătos. Trebuie sprijinite şi întărite formele autoconducerii societăţii civile. PMSU trebuie să regândească prin prisma intereselor universale ale individului şi ale naţiunii, internaţionalismul şi solidaritatea internaţională. El trebuie să se fundamenteze pe baze raţionale, acţiunile sale urmând să fie călăuzite de interesul naţional. Partidul trebuie să-şi asume răspunderea pentru maghiarimea din alte ţări şi pentru destinul minorităţilor din Ungaria. (...)

3. Vorbind despre bazele reformelor economice, în do­cument se arată următoarele: Necesitatea schimbării siste­mului economic prin mo­dificarea radicală a mecanismului politicii economice externe şi, înainte de toate, a con­ţinutului şi formelor colaborării CAER, reforma sistemului de proprietate, transformarea acesteia într-o proprietate pluralistă, echilibrată, care să consolideze piaţa, finanţarea cheltuielilor statului într-un mod care să permită controlul acestora, crearea unei pieţe moderne a banului şi capitalului (sistem bancar competitiv, societăţi pe acţiuni etc.), crearea unui sistem corespunzător de asi­gu­rări sociale, modernizarea radicală a activităţilor economice ale sta­tului (conducerea economică, sistem financiar, apărarea pieţei, administrarea averii statului); transformarea agriculturii într-o ramură competitivă la nivel mondial.

4. Problema-cheie a reformei economice o constituie reforma proprietăţii. Actualele proiecte de modificare a legii proprietăţii pământului sunt inacceptabile, întrucât prevăd o reformă voalată şi împărţirea averii sociale între indivizi care nu vor şti s-o administreze. Aceasta nu ar face decât să consacre monopolurile din sfera proprietăţii existente în prezent, împiedicând acţiunea legilor pieţei şi crearea unei pieţe adevărate a capitalului. Legea pro­prie­tăţii va trebui să dispună cu privire la viitorul întreprinde­rilor de stat şi cooperatiste, sistemul administrării averii sta­tului, garantarea împotriva concentrării monopoliste a proprietăţii, ca şi asupra proprietăţii sociale şi funcţio­narea pieţei capitalului.
5. PMSU se află el însuşi într-o criză gravă şi restructurarea sa internă nu ţine pasul cu transformările sistemului instituţiilor politice, care au început deja.

Partidul nu are în prezent un program politic naţional corespunzător şi nu dispune de o conducere autentică şi de o masă de membri capabili de acţiune. PMSU trebuie să se transforme dintr-un partid de cadre şi de clasă într-un partid de orientare marxistă şi de stânga al comunităţii. El trebuie să se bazeze pe valorile mişcărilor sociale ale secolului XX şi ale gândirii burgheze progresiste. Partidul trebuie să renunţe la centralismul democratic, activitatea sa urmând să se bazeze pe o democraţie de partid deplină (publicitate, libertatea platformelor, vot universal, congrese de lucru anuale etc.). În sânul PMSU trebuie să ia fiinţă un sistem orizontal şi vertical de raporturi, trebuie sprijinită crearea organizaţiilor teritoriale de partid, care să se ali­nieze noului sistem electoral, parlamentar şi local. Se impune schimbarea denumirii partidului, reflectarea de către aceasta a caracterului democratic-socialist al partidului înnoit. Se cere asigurarea unei publicităţi depline a curentelor din sânul partidului prin apariţia unui nou organ de presă, intitulat "platformă". PMSU este chemat să asigure trecerea paşnică la statul orânduirii democratice, angajându-se ferm că nu va folosi forţa pentru a-şi asigura sau păstra puterea. (...)

8. Consfătuirea de la Szeged a mai adoptat o "declaraţie" şi un apel. Declaraţia statuează că Imre Nagy, membru fondator al PMSU, a fost condamnat şi executat în urma unui proces înscenat şi se cer măsurile care se impun; totodată, pro­pune ca CC al PMSU  "să adopte o poziţie cores­punzătoare", încă înainte de 16 iunie, când Imre Nagy va fi reînhumat. "Cercurile reformei" îşi declară intenţia de a participa la această ceremonie. Apelul cheamă "cercurile reformei" din PMSU să procedeze la strângerea de semnături în favoarea convocării congresului partidului, în locul conferinţei naţionale preconizate.

Întâlnirea "cercurilor reformei" de la Szeged din zilele de 20-21 mai a.c., precum şi conţinutul "platformei" adoptate la întâlnirea respectivă demonstrează puternica criză în care se află în prezent PMSU. În cadrul partidului se duce, de mai mult timp, o luptă între apărătorii liniei tradiţionale (susţinătorii lui János Kádár) şi partizanii reformelor şi înnoirii partidului. Membrii Biroului Politic (Imre Pozsgay şi Rezsö Nyers) au creat aceste "cercuri ale reformei", prin care s-a trecut la demolarea partidului din interiorul său. Secretarul general, Károly Grósz, a făcut concesii după concesii, aducând partidul în pragul destrămării sale; se vorbeşte în mod public despre iminenta sa înlocuire. "Cercurile reformei" reprezintă, în fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, şi o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist şi instaurarea orânduirii burgheze.

Singura forţă care ar fi în măsură să întoarcă Ungaria de pe acest drum este armata. Teama de o eventuală lovitură de stat din partea armatei l-a determinat pe primul-mi­nistru să se întâlnească recent cu membrii Consiliului Apărării. La această întâlnire a mai participat şi ministrul de Interne Horvath István, cu  principalii săi colaboratori. Există ideea că o eventuală lovitură de stat ar putea fi iniţiată chiar de primul-ministru Miklós Nemeth, sprijinit de armată şi de forţele Ministerului de Interne, inclusiv de gărzile muncitoreşti. Reformele politice, economice şi sociale au creat în Ungaria o stare de confuzie şi liberalism.  Un moment deosebit de critic îl va constitui, pentru stabilitatea situaţiei din Ungaria, ziua de 16 iunie a.c., când vor avea loc ceremoniile de reînhumare a lui Imre Nagy şi a foştilor săi colaboratori apropiaţi. Sunt aşteptate să sosească în Ungaria, pentru a participa la această reînhumare, câteva zeci de mii de persoane, în special membri ai emigraţiei ungare după evenimentele din 1956. În climatul politic actual din Ungaria, prezenţa unor foşti ofiţeri horthişti şi a altor elemente reacţionare ar putea determina acţiuni cu totul neprevăzute. (...) Vom urmări cu atenţie şi vom informa despre evoluţia evenimentelor politice din această ţară.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 76-80