Comunism - Liderii comunisti, parinti adoptivi prin excelenta

Printre obiceiurile insusite de nomenclatura comunista a fost si adoptia de orfani. "Tonul" a fost dat de imprejurarile foametei din iarna anului 1946-1947, cand multi copii din judetele estice ale Romaniei au ramas pe drumuri. "Cutuma" a fost continuata ulterior, majoritatea liderilor comunisti romani avand copii infiati.

In iarna anului 1946-1947, presa de partid prezenta zilnic apeluri umanitare la cetateni de a infia copii proveniti din regiunile infometate. Aceste solicitari s-au transformat in interiorul conducerii PCR in dispozitii de partid, liderii comunisti incepand sa infieze orfani. "Cutuma" a ramas valabila si dupa ameliorarea consecintelor secetei din vara anului 1946. Cei mai multi nomenclaturisti au atasat familiilor unul sau mai multi copii infiati, care au avut parte de acelasi tratament si educatie ca si copiii naturali.

AMINTIRI DIN PRIMAVERII. Despre copiii adoptati ai nomenclaturii comuniste a avut amabilitatea sa ne vorbeasca domnul ing. Andrei Lupu, fiul ilegalistului Petre Lupu (Presmann). Domnul Andrei Lupu s-a nascut la Bucuresti in anul 1946, locuind in cartierul Primaverii (tatal sau era atunci secretar al CC al UTC). Pana in 1962, familia dumnealui a stat intr-o vila pe Bulevardul Aviatorilor la nr. 51-53. Domnul Andrei Lupu apreciaza ca acea casa era cea mai impunatoare din zona, avand si locatari "de seama". La parter statea familia ilegalistului Vadea Didenco (care-si spunea dupa razboi Vidrascu). Impreuna cu sotia sa, Raia, au infiat in 1950 un baiat pe nume Mircea. Desi a crescut intr-o familie "sus-pusa", acesta nu a evoluat pe "scara sociala", fiind casier la Cinematograful "Luceafarul" din Bucuresti. Si familia Lupu a infiat prin 1954 o fata, care a fost tratata la fel de bine ca si fiul lor de parintii adoptivi.

Vecinii de strada din copilarie ai domnului Andrei Lupu faceau parte si ei din "high-life"-ul timpului. Cea mai buna prietena a mamei era Constanta Craciun, comunista ilegalista care printre functiile importante detinute dupa razboi a avut-o si pe aceea de ministru al Culturii. Si ea a avut doi copii infiati, cu care s-a purtat ca si cum le-ar fi fost mama. Traind si invatand alaturi de copii infiati ai liderilor de partid, domnul Andrei Lupu a cunoscut si odraslele adoptive ale "marilor granzi" ai timpului. Isi aminteste de copiii infiati ai lui Chivu Stoica, Dutu si Ani sau de baiatul adoptat de Iosif Chisinevschi, Milea. Chiar si Pantelimon Bodnarenko, considerat omul cu inima de caine al regimului, a primit in familia sa doi copii orfani. Unul dintre acestia traieste si astazi, in Israel, vorbind frumos de parintii adoptivi, Pantelimon Bodnarenko si Ana Toma. Domnul Lupu ne-a mai relatat ca si Alexandru Moghioros a infiat un copil. Despre adoptiile facute de Paul Niculescu-Mizil, Andrei Lupu vorbeste cu admiratie. El ne-a relatat ca trei din cei sase copii ai sai sunt orfani la origine, insa i-a privit intotdeauna cu egala grija, fara sa faca vreo discriminare intre ei.

ILIESCU SI BRUCAN, PARINTI ADOPTIVI. Amintirile domnului Andrei Lupu nu se restrang numai la "vechii" nomenclaturisti. Dintre liderii mai tineri ai partidului, rememoreaza povestea adoptiei facute de Ion Iliescu la sfarsitul anilor ’60: "In timp ce se deplasa de la Targu-Mures catre Bucuresti, ilegalistul Mihai Bujor Sion a avut un accident mortal de avion. Dupa acest eveniment nefericit, Ion Iliescu, care era prieten cu Bujor Sion, l-a adoptat pe fiul sau. Si copiii pilotului au fost adoptati de un lider comunist, in persoana lui Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului de Externe la acea data". Domnul Lupu relateaza ca si Silviu Brucan s-a "aliniat" uzantelor epocii de a face adoptii. Toti cei trei copii ai sai, Dinu, Anca si Vlad, au fost infiati.

LEGENDELE CEAUSESTILOR. Dupa 1989, au circulat diverse zvonuri ca cel putin unul dintre copiii familiei Ceausescu este infiat. Intr-un interviu cu doamna Lavinia Betea, fostul prim-ministru Ion-Gheorghe Maurer lanseaza afirmatia ca doua dintre odraslele "cuplului prezidential" nu le apartin natural. Domnul Andrei Lupu infirma aceste zvonuri: "Domnule, cate basme s-au spus despre sotii Ceausescu... Am auzit si eu ca se spune ca Valentin nu este fiul lor natural. Da, de unde... Nu va uitati cum ii seamana lui Ceausescu? Toti trei sunt copiii lor".

TIMPURILE NOASTRE
"Sunt atatea lucruri interesante pe care le-ar putea spune descendentii liderilor comunisti. Insa acestia refuza astazi sa vorbeasca din cauza «vanatorii» de comunisti care nu mai inceteaza din 1989. Ca si prin anii ’50, parca ar fi responsabili copiii pentru faptele parintilor. Dupa 16 ani, societatea romaneasca inca nu este asezata, impacata cu trecutul" - Andrei Lupu, inginer

DESPRE "DUSMANII DE CLASA"

Domnul Andrei Lupu vorbeste cu nostalgie despre clipele copilariei. Sustine ca se simtea oarecum privilegiat, facand parte din "gasca" odraslelor celor mai inalte "cadre" de partid. Desi in mod oficial parintii lor reprezentau muncitorii si taranii, generatia a doua incropise o "casta" care convietuia in jurul unui sistem de relatii interne. Copiii nomenclaturistilor intrau inevitabil in contact cu fiii fostilor lideri ai "partidelor istorice", in scoala sau in afara ei. Nu era prea placut momentul cand afla parintele ca are un prieten de joaca al carui tata e "dusman de clasa". De multe ori era indrumat sa stea departe de el, desi era constient ca nu are nici o vina copilul pentru "pacatele" parintilor. Pana la urma a reusit sa treaca peste aceasta "bariera", acceptand apropierea de urmasii fostilor lideri. Insa de descendentii legionarilor s-a ferit tot timpul.

VA PREZENTAM SPRE LECTURA

Sorin Antohi, Vladimir Tismaneanu (coord.), De la utopie la istorie. Revolutiile din 1989 si urmarile lor, Bucuresti, Editura Curtea Veche, 2006, 632 p. In cadrul colectiei "Constelatii" a aparut la Editura Curtea Veche volumul "De la utopie la istorie. Revolutiile din 1989 si urmarile lor", sub coordonarea politologilor Sorin Antohi (Universitatea Central-Europeana, Budapesta) si Vladimir Tismaneanu (Universitatea Maryland, SUA). Editia originala este publicata la Budapesta in anul 2000, ca urmare a unei conferinte de la Universitatea Central-Europeana din capitala Ungariei, desfasurata intre 26 si 29 martie 1999. Printre autori se regasesc cercetatori occidentali recunoscuti pentru interesul lor fata de spatiul romanesc: Katherine Verdery, Gail Gligman etc.

CITITI SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 142

Opozitia din statele est-europene. Situatia politica din Romania anului 1947 nu este singulara. Asemanari pot fi intalnite si in alte tari intrate in sfera de influenta a Uniunii Sovietice. Ultimul an de "democratie". Anul 1947 a ramas in istorie ca ultimul an in care organizatii democratice se mai regasesc in Romania. Este anul in care mai exista partide de opozitie, iar Regele Mihai se afla inca in fruntea statului. Pana in iarna!