Comunistii est-europeni, fara URSS

Dupa declansarea razboiului in Est, partidele comuniste din Europa Centrala sunt private de suportul material si propagandistic al Moscovei. In acest timp, celulele comuniste au functionat independent, in conformitate cu disciplina de partid pe care si-o insusisera inca din perioada interbelica.

Viata de partid fara suportul Moscovei

Cand s-au retras in interiorul spatiului sovietic pentru a se apara de Germania nazista, comunistii moscoviti au lasat in Europa un lant de partide disciplinate si fidele. Chiar daca contactul cu Cominternul s-a pierdut, comunistii din centrul continentului au actionat, desi puteau sa se desfasoare in mica masura. In Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romania si Bulgaria functionau regimuri de ocupatie sau progermane, care pedepseau orice tip de activitate comunista.

COMUNISTII POLONEZI, DECIMATI. Partidul Comunist din Polonia a functionat legal doar pentru doi ani, intre 1918 si 1920. In perioada interbelica, membrii sai, ca si comunistii romani sau sarbi, promovau destramarea statului polonez, in conformitate cu directivele Cominternului. In general, conducerea partidului a functionat in Uniunea Sovietica. Principalii lideri interbelici au pierit in perioada "Marii Terori" staliniste, in 1936 partidul fiind dizolvat sub acuzatiile de "fascist" si "trotkist". Dupa ocuparea jumatatii estice a Poloniei, Moscova s-a preocupat sa refondeze Partidul Comunist din Polonia pe baze noi. In perioada razboiului au fost recrutati noi membri din partea luata de sovietici in 1939. In 1942, Cominternul a reinfiintat partidul comunist, sub titulatura Partidul Muncitoresc Polonez. In 1945, intre Polonia si Uniunea Sovietica s-a semnat un acord teritorial, prin care cea mai mare parte din teritoriul inclus in Pactul "Ribbentrop-Molotov" a ramas la URSS, granitele poloneze "mutandu-se" proportional in teritoriul Germaniei. Tot atunci, a fost format un guvern provizoriu de uniune nationala, in care a fost inclus si nou-creatul Partid Muncitoresc Polonez. Desi necunoscuti in viata politica postbelica poloneza, comunistii, cu sprijin sovietic, au dominat in cele din urma guvernul, instaurand statul comnist in 1948.

COMUNISTII UNGURI, IN ASCENSIUNE. Partidul Comunist din Ungaria a avut soarta majoritatii partidelor comuniste din estul Europei, ilegalitatea. Dupa o existenta tumultuoasa in 1918-1919, cand Bela Kun a instaurat Republica Sovietica a Sfaturilor, comunistii au fost scosi in afara legii de noul regim condus de Miklos Horthy. Alianta Ungariei cu Germania nazista in 1940 a largit privatiunile la care erau expusi comunistii maghiari. Insa in momentul in care Germania si aliatele sale s-au clatinat pe frontul de Est, ei au capatat curaj. Partidul Comunist din Ungaria a avut in perioada razboiului doua ramuri. O grupare importanta functiona la Moscova, pe langa Comintern. Printre exponentii acestui nucleu semnificativi sunt Mathyas Rakosi si Erno Gero. Acest grup a reusit sa ia legatura cu celule din tara, dispunandu-le sa intreprinda actiuni de sabotaj contra germanilor, asemenea actiunii partizanilor iugoslavi. Insa celulele erau dispersate teritorial si incapabile sa sustina o miscare de anvergura. Totusi, liderii partidului comunist, printre care se aflau Lazlo Rajk si Janos Kadar, au initiat negocieri cu fortele de opozitie ungare, in vederea alcatuirii unui Front al Independentei. Initiativa a fost stopata brusc in octombrie 1944, cand germanii au instalat un guvern condus de liderul extremei drepte, Ferenc Salasi. Aceasta deoarece guvernul lui Horthy incercase sa initieze negocieri separate cu Aliatii.

In toamna anului 1944, grupul de la Moscova a sosit in Ungaria, pe fondul inaintarii trupelor sovieto-romane spre Budapesta. In decembrie 1944, sub protectia Inaltului Comandament Sovietic, la Debrecin (estul Ungariei) s-a format un guvern provizoriu, in care au intrat si ministri comunisti. Sub lozinca "demascarii fascistilor" din functiile publice, comunistii au inceput ofensiva politica inca inainte de eliberarea Budapestei (martie 1945).

COMUNISTII BULGARI, LA PUTERE. Ca si in Ungaria, comunistii bulgari au activat intr-un stat aliat al Germaniei in razboiul mondial. Ei nu puteau solicita populatiei sprijin contra razboiului in conditiile in care Bulgaria beneficia din plin de "binefacerile" conflagratiei. Teritoriile sale se extinsesera aproape in toate directiile, anexand Cadrilaterul, Macedonia iugoslava si parti din nordul Greciei. Comunistii bulgari au reusit sa intreprinda actiuni firave de opozitie. Ei au infiltrat in armata cativa militanti care solicitau reconsiderarea aliantei cu Germania, in conditiile dezastrului pe frontul de Est.

Dar comunistii bulgari aveau o importanta rezerva de activisti la Moscova, care si-au facut aparitia imediat dupa lovitura de stat de la 9 septembrie 1944. Cu toate ca au ocupat doar doua portofolii in noul guvern, s-au orientat spre sectoarele cheie: Justitie si Interne. Treptat, cu ajutorul sovieticilor, comunistii bulgari vor domina guvernul si vor instaura statul comunist.

COMUNISTII CEHI RENASC

Partidul Comunist din Cehoslovacia a fost singurul partid comunist din Europa de Est care a functionat legal in perioada interbelica. Numarul adeptilor sai a oscilat intre mandatele legislative, uneori castigand mai multe voturi decat social-democratii. In 1938, prin acordul de la München care a consacrat disparitia Cehoslovaciei, partidul comunist a fost scos in afara legii. Principalii sai lideri au fugit in URSS. Dupa eliberarea Cehoslovaciei in 1945, comunistii au devenit din nou o forta politica. In anii conflagratiei, o parte insemnata a populatiei s-a radicalizat, inbratisand doctrina comunista din sentimente slavofile sau antigermane. La sfarsitul razboiului, Partidul Comunist Cehoslovac numara circa 1.000.000 de membri. Comunistii au facut parte din coalitiile de guvernamant imediat dupa reinfiintarea Cehoslovaciei. Cu toate ca ei aveau cel mai mare suport politic dintre partidele comuniste din statele ocupate de Uniunea Sovietica dupa razboi, au initiat masuri populiste, promovand o reforma agrara in favoarea celor nevoiasi. Astfel ca, au distribuit proprietati in regiunea sudeta (in vest), ramasa pustie dupa razboi. Acolo locuise populatia etnica germana, care a fost expulzata in Germania dupa 1945. In 1948, comunistii cehoslovaci au preluat controlul total al puterii.

VA RECOMANDAM SPRE LECTURA

Gheorghe Bratescu, "Ce-a fost sa fie: notatii autobiografice" Bucuresti, Editura Humanitas, 2003, 480 p. Volumul "Ce-a fost sa fie" este lucrarea memorialistica a domnului dr. Gheorghe Bratescu. Membru al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) din 1944, a urcat in ierarhia de partid si de stat ajungand pana la functia de prim-consilier al Ambasadei Republicii Populare Romane la Moscova, in perioada 1948-1951. Gheorghe Bratescu este un bun cunoscator al politicii interne a statului roman in anii ’50, fiind ginerele Anei Pauker, prin casatoria cu fiica acesteia, Tatiana Pauker. Memorii sale incep cu perioada copilariei la Valenii de Munte, a liceului la Colegiul "Sfantul Sava" din Bucuresti si apoi a Facultatii de Medicina din Bucuresti, incepand cu 1941. In continuare, Gheorghe Bratescu relateaza ca s-a apropiat de Partidul Comunist in toamna anului 1944, in contextul acelor evenimente tulburi, dupa ce a refuzat oferta de a se inscrie in Partidul Socialist-Taranesc, condus de sociologul Mihai Ralea. Dupa caderea in dizgratie a Anei Pauker in 1952, Gheorghe Bratescu a fost vizat si el de aceste evenimente, fiind exclus din partid in august 1956, sub acuzatia de legaturi cu legionarii in anii ’40.

SAPTAMANA VIITOARE - episodul 85 Conducerea PCdR, contestata. O data cu intrarea Armatei Rosii in Bucuresti au venit si comunistii romani din URSS. Ei gasesc in fruntea PCdR o conducere numita fara aprobarea lor. Imediat, ei o contesta, Ana Pauker si Vasile Luca revendicandu-si locurile in fruntea partidului si pozitiile in combinatiile politice. Romania libera - primul ziar legal al PCdR. Dupa indepartarea lui Ion Antonescu, PCdR s-a manifestat ca un partid legal. O prima afirmare a comunistilor in acest sens este publicarea "Romaniei libere" (23 aug. 1944).