Ce are stomatologia cu ginecologia

Stăteam cu falca în mână în faţa cabinetului şi mă gândeam ce are stomatologia cu ginecologia. Parodontoza mi-a dat târcolae de tânără. Cu ceva moştenit de la părinţi, cu ceva neglijenţă de la mine, dar şi cu multă competenţă de la stomatologi, am ajuns în pragul parodontozei.

Lovitura de graţie am încasat-o chiar în noaptea de Înviere. Durerea îmi amorţise maxilarele, picioarele îmi tremurau şi nimic nu-şi mai făcea efectul. Stomatologul de gardă mi-a înfipt de vreo două-trei ori un ac imens în falcă şi în cerul gurii. Am încercat în zadar să-l conving pe dinţar că nu măseaua, care deja pârâia sub strânsoarea cleştelui, e de vină, ci exact vecina ei mă chinuia de moarte. Când am reuşit să mişc limba, am articulat disperată câteva silabe prin­tre lacrimi şi chin de Gestapo... Au urmat alte trei înţepături gospo­dăreşti. Şi, în sfârşit, am scăpat de putreziciune...

Dinţarul a lăsat cleştele din mână, s-a şters de transpiraţie ca un salahor şi a concluzionat profesionist: "Asta-i când nu avem radiografie. Dar de unde radiografii?".

În gura mea, dezastrul era înfăptuit. Şi trebuia făcut ceva pentru a nu pierde totul. M-am interesat în dreapta şi în stânga şi aşa am aflat că la celebra Policli­nică 10 se fac tratamente care mai amână "recoltarea manuală a danturii", cum îi plăcea dinţarului să definească parodontoza. Nu mă număram printre cei cu "legitimaţie" la Policilinica 10. Dar, prin naşul unei colege, am obţinut una care îmi dădea dreptul să merg doar la stomatologie şi numai cele câteva luni care au mai rămas până la finele lui 1989.

Şi iată-mă, cu frica în sân, în ca­binetul stomatologului. "Naşul" îmi pune lumina în ochi, eu casc gura şi el începe interogatoriul. De lucru în gura mea era cam un cincinal şi naşul dădea semne că s-ar apuca de treabă.

"Dar la ginecologie aţi fost"? - rosteşte sacadat o cucoană sfrijită, nebănuită în cabinet. Mă dumiresc cine a plesnit întrebarea şi mă uit la "naşul" ca proasta-n târg. "Dar pe mine mă dor dinţii, nu..." Sfrijita mi-o retează scurt, cu freza: "Întâi la ginecologie, apoi la sto­matologie, nu pricepi!". O ţin aţă la "informaţii", pentru programare la ginecologie. Abia peste patru săptămâni îmi vine rândul, adică pe la "Înălţare".

Pe holul spre ginecologie, femei ca la coafor. Ne uităm una la alta ca vacile. Pricepem că suntem îngă­duite la "Policlinica 10". Dar pentru această onoare trebuia mai întâi să ne facem datoria de pră­sitoare ale neamului şi abia după aceea să avem acces la un serviciu me­dical elementar. Unele re­nun­ţau, ştiindu-se cu musca pe că­ciulă. Şuierau cuvinte mute prin­tre dinţii cariaţi. Altele nu se lăsau.

Îmi aud numele şi ce să vezi?!... Cu siguranţă, sfrijita de la stomatologie avea o clonă la ginecologie. Sau, cine ştie, avea clone în toate cabinetele celebrei policlinici. Clona de la ginecologie te executa rapid, fără milă, fără mănuşi, pe bandă. O greaţă amară mi s-a ridicat din stomac în gură şi am simţit nevoia să vărs. Clona mă cercetează ca pe un şoarece de laborator.

Cu ul­timele puteri arunc o minciună: "Am uitat geanta în ITB". Ies din cabinet şi o iau pe străzile din jurul policlinicii, toate botezate cu nume de oraşe din lumea largă, unde nu gândeam să ajung vreodată. De la un radio ră­guşit, pus la fereastră printre muş­cate, se aude: "Dă, mamă, cu bi­ciul în mine, că m-am jucat cu dra­gostea". Şi totuşi, ce are stomatologia cu ginecologia?!