Gheorghe Buzatu: "Elena Ceauşescu mi-a suspendat dreptul de semnătură"

La 19 ianuarie 1989, istoricului Gheorghe Buzatu i s-a deschis dosar de urmărire informativă operativă.

Fostul senator PRM îşi aminteşte: "Povestea acestei întâmplări începe în octombrie 1988. Eram atunci secretar ştiinţific al Institutului A.D. Xenopol din Iaşi şi am primit vizita unui cercetător evreu – Jean Ancel. L-am invitat să pre­zinte o comunicare despre situaţia evreilor din România între anii 1942 şi 1946. M-a întrebat, înainte de prezentarea lucrării, dacă poate spune tot ce ştie. I-am spus că da. Am insistat chiar să nu omită nici un amănunt. A fost punctul lui de vedere, însă a cam inflamat spiritele.

De la acea conferinţă s-au făcut trei note infor­mative. Ştiu acum acest lucru, pentru că recent, în urmă cu câteva luni, mi-am consultat dosarul de urmărire la CNSAS. Acele note au ajuns la Bucureşti, unde Ilie Ceauşescu a decis că eu am trădat.

La asta, am aflat tot după consultarea dosarului, s-a adăugat concluzia unei note cu numărul 0025371 de la 1 noiembrie 1988. Acolo se preciza că «în 1987, cel în cauză», adică eu, «prezentând o conferinţă la Universitatea din Portland, Statele Unite, a afirmat că el nu se scuză de politică şi că socialismul a învins în ţările din răsăritul Europei printr-o greşeală». Mai departe, s-a adresat auditoriului, care era format din americani şi români, spunându-le «să fie liniştiţi, că în curând regimurile comuniste din răsăritul Europei s-ar prăbuşi. Auditoriul a rămas descumpănit faţă de aceste informaţii aberante».

Aceste note, împreună cu concluzia lui Ilie Ceauşescu, au ajuns la nivelul Cabinetului 2, la Elena Ceauşescu. La 13 ianuarie 1989, aceasta mi-a suspendat dreptul de semnătură în toate publicaţiile din România.

La două săptămâni după aceea, mi s-a comunicat şi mie, iar secretarul ge­neral al Academiei m-a informat că urmează să părăsesc Academia, întrucât ei mă plăteau ca să scriu, iar acum nu mai aveam dreptul să semnez nici o lucrare. Această hotărâre s-a aplicat până la 22 decembrie 1989.

Lucrările înscrise la edituri au fost tăiate. La o lucrare unde colaboram am fost pur şi simplu radiat. În vara lui 1989, la centenarul morţii lui Mihai Eminescu, am scos un volum de 1.200 de pagini şi l-am antedatat – 1988 – ca să îl pot tipări.

În acest timp, având în vedere că puteam să protestez, la 19 ianuarie 1989, mi s-a deschis dosar de urmărire informativă operativă, cu numărul 4638. Acest dosar are acum 234 de pagini. Am aflat cu surprindere din acest dosar că «Gheorghe Buzatu», adică eu, «a fost racolat sau se află într-un stadiu premergător racolării de serviciile de informaţii ale Statelor Unite». Şi se preciza acolo o serie de măsuri informativ-operative care urmau să se ia".