Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu delegaţia parlamentară mongolă, condusă de Lodonghiin Rincin, aflată în România de patru zile. Valorificarea surselor neconvenţionale era ultima dintre indicaţiile preţioase ale "Tovarăşului". Iar judeţele ţării, una câte una, s-au grăbit s-o aplice. Începea goana raportărilor! Grădina dendrologică din Braşov ajunsese "raiul" grătaragiilor.
LA DISCUŢII CU MONGOLII
Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu delegaţia parlamentară mongolă, condusă de Lodonghiin Rincin, aflată în România de patru zile. După ce fusese primit de Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, oaspetele avusese un program încărcat. Se întâlnise, între timp, cu Ioan Ungur, ministrul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, şi cu Aurel Duma, ministru secretar de stat la MAE. Apoi, vizitase Cooperativa Agricolă de Producţie "Prietenia româno-mongolă" din comuna Gurbăneşti şi Staţiunea Didactică Experimentală a Institutului Agronomic "N. Bălcescu", din comuna Belciugatele (jud. Călăraşi). Sosise, în fine, şi momentul întâlnirii cu şeful statului român. Prin intermediul lui L. Rincin, Nicolae Ceauşescu a transmis mesaje de "salut şi cordiale urări de succes" lui Jambin Batmunh, secretarul general al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. A urmat o întâlnire la care au mai participat N. Giosan, Aurel Sandu (deputat al MAN) şi a lui Osoryn Ghenden (ambasadorul mongol la Bucureşti).
Cei doi oficiali au discutat despre dezarmare, lichidarea subdezvoltării, pace şi neamestecul în treburile interne. Cu siguranţă, Nicolae Ceauşescu a împărtăşit politicianului asiatic şi despre experienţa română în "construcţia socialismului".
O COMUNĂ, O MICROHIDROCENTRALĂ
Acesta părea a fi visul conducerii de stat. Valorificarea surselor neconvenţionale era ultima dintre indicaţiile preţioase ale "Tovarăşului". Iar judeţele ţării, una câte una, s-au grăbit s-o aplice. Începea goana raportărilor! Judeţul Argeş telegrafia Bucureştiului vestea ridicării a patru hidrocentrale, care asigurau autonomia energetică a comunelor Tigveni-Cepari, Şuici-Sălătrucu, Aref, Suseni, Cetăţeni. Instalaţii de biogaz se foloseau deja la staţiile de epurare, în complexele zootehnice, în gospodării, magazine şi la instituţiile săteşti. Pentru încălzirea apei existau instalaţii solare. Şi în judeţul Neamţ funcţionau şase microhidrocentrale în comunele Bicazu Ardelean, Bicaz-Chel, Dămuc, Pingăraţi, Tasca. Moldovenii mai raportau în telegrama trimisă secretarului general construirea a 70 de instalaţii solare, a 51 de instalaţii de biogaz şi 49 eoliene. În zilele următoare, şi judeţele Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna şi Mureş au anunţat "performanţe" asemănătoare.
GRATARAGIII DIN GRĂDINA DENDROLOGICĂ
În oraşul Braşov, printre numeroasele atracţii turistice, se afla şi grădina dendrologică. Numai că, în ultimele luni, administrarea ei lăsa de dorit. Cum ajunsese oaza de verdeaţă "raiul" grataragiilor de la poalele Tâmpei, semnala ziarul Drum Nou. "Să începem chiar cu poarta grădinii dendrologice - o alcătuire urâtă, degradată, respingătoare. Aici i-ar sta bine unui portal integrat cadrului natural.
Ceva trebuie făcut şi cu materialul lemnos (sub forma buştenilor de răşinoase) risipit în incinta grădinii, pradă cariilor şi putregaiului. La dreapta porţii, o părticică din grădină a fost transformată în rampă de depozitare a molozului, provenit din felurite demolări. Utilajele care au depus aici mormanele de moloz au îngropat parte din trunchiurile venerabililor copaci sau le-au jupuit scoarţele. (...) Mai nou, în respectiva grădină au apărut (în preajma Casei Pionierilor şi Şoimilor Patriei) corturile."
DOUĂ VACI ŞI O SCROAFĂ
Scînteia realiza un reportaj în satul Dor Mărunt, aflat în Câmpia Bărăganului. În urmă cu 40 de ani, se înfiinţase acolo o cooperativă agricolă. Trecuseră anii şi "unitatea" ajunsese fruntaşă. Şi preşedintele ei, Constantin Popa, era Erou al Muncii Socialiste. Să explice oamenilor "cum devine treaba" cu "cooperaţia" fusese mai greu. "Ştiţi cu ce am pornit în 1949, de 23 August, la inaugurare?", spunea ţăranul. "Cu 520 de hectare, cu două vaci şi o scroafă, cu câteva atelaje. Nici nu-ţi vine a crede... Zilele trecute m-am uitat pe nişte hârtii mai vechi...
Şi mi-am zis: ce simplu era pe atunci! Nu era avere, nu erau nici griji... Şi mi-am adus aminte că griji erau. Multe. Că era la începutul începutului şi nu ştiau ţăranii noştri cum o să fie, cum o să iasă. Era lucru nou pentru ei, nou şi împotriva obişnuinţei, greu să înţelegi, greu să te organizezi, greu să te împaci cu gândul, greu să te descurci.
Cel mai greu lucru a fost înţelegerea avutului obştesc. Mulţi dintre ai noştri şi foarte multă vreme n-au reuşit să priceapă că averea CAP-ului era şi a lor."
ALŢII DESPRE CEAUŞESCU
A noua Conferinţă a ţărilor nealiniate, desfăşurată la Belgrad, se încheiase demult. În presa românească ecourile rămăseseră puternice. Mai era loc de câteva elogii aduse politicii "înţelepte" a "genialului conducător". Şi pentru "obiectivitate" se apela la voci străine. Declaraţiile unor lideri mondiali, fie ei şi de mâna a doua, erau oricând binevenite. Despre mesajul secretarului general, adresat participanţilor la conferinţă prin intermediul trimisului României, s-au exprimat Joachim Alberto Chissano (preşedintele Mozambicului) şi Sam Nujoma (preşedintele Organizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest). "Apreciem în mod deosebit faptul că România a obţinut un important succes prin plata datoriilor sale externe," declarase înaltul oficial mozambican. În 1989, independenţa financiară a Bucureştiului îi fascina pe mulţi lideri ai lumii a treia. Câţi dintre ei cunoşteau şi sacrificiile românilor?
Citește pe Antena3.ro
