Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
16 aprilie, o duminică obişnuită. După agitaţia din timpul săptămânii, în sfârşit, ziua, încă din vremuri biblice, sortită relaxării. Plimbări în parc, lecturi, filme "la video".
Cine avea. Cine nu, putea încerca programul de la televizor. Nemulţumiţii cu oferta postului de la Bucureşti aruncau un ochi în grădina vecinilor bulgari, sârbi, unguri, ruşi, în funcţie de poziţionarea geografică.
HERĂSTRĂUL TUTUROR COMPLOTURILOR
Plimbările în parc puteau fi o variantă de petrecere a timpului liber. După '90 s-a spus că, dacă-ar putea vorbi, copacii din Herăstrău multe-ar avea de povestit. Parcul din nordul Bucureştiului, amenajat în timpul lui Carol al II-lea, pe unde se promena uneori chiar cuplul prezidenţial, ar fi fost şi locul preferat pentru urzit planuri şi comploturi. În combinaţii de doi luate câte doi, cei şase demnitari care i-au adresat în martie '89 o scrisoare deschisă lui Ceauşescu, prin intermediul mediilor occidentale, au pus la punct detaliile planului la ceasul aparent inofensivei plimbări duminicale. În parc, se credea, nu existau microfoane, deci şoaptele complotului se risipeau în aerul ozonat, fară şanse de-a fi imprimate pe banda mai cine ştie cărui aparat. Şi alţii, neocoliţi de noroc după Revoluţie, au socotit discuţiile şi plimbările din Herăstrău drept acte de disidenţă şi episoade în lupta cu "balaurul". Dar cu siguranţă nu toată lumea ieşită duminica la plimbare în parc plănuia să-l răstoarne pe Ceauşescu.
DE LA EST VINE RÂSUL
Pentru locuitorii din estul României, până şi programele televiziunii din Moldova Sovietică erau mai atractive decât oferta Bucureştiului. Unde mai pui că nu exista bariera lingvistică. Televiziunea din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească se "prindea" la liber, fără vreo antenă sofisticată. Locuitorii oraşelor şi satelor din apropierea graniţei puteau urmări nestingheriţi programele televiziunii moldovene. "Momentele vesele", unde actori îl "jucau" pe Mihail Sergheevci, liderul Uniunii Sovietice, le păreau unora ceva cu totul ieşit din comun.
LIBER, CU VOIE DE LA STĂPÂNIRE
Fireşte, glumiţele se spuneau cu voia "imitatului". Prin mijloacele artei actoriceşti, glasnostul şi perestroica, idei politice la modă în Europa de Est, ajungeau mai uşor la minţile oamenilor decât prin editorialele "Pravdei". "Ia uite, dom'ne, până şi ruşii...", trebuie să fi gândit românii obişnuiţi, fără relaţii în cercurile de sus ale puterii şi cunoştinţe de politologie ori relaţii internaţionale. Pentru că reformele lui Gorbaciov se opriseră la graniţele României, cine-ar fi sperat să-l vadă pe Ceauşescu imitat de vreun actor, într-un program al televiziunii române?
LA BULGARI, BALETISTE SUMAR ÎMBRĂCATE
Sudiştii se delectau cu programele televiziunii bulgare. "La televiziunea bulgară e splendid, observa Constantin Trandafir duminică, 16 aprilie, încredinţând remarca şi jurnalului intim. Ce cântece şi dansuri, cum numai prin unele filme americane am mai văzut. Baletistele sunt sumar echipate, iar formaţiile muzicale n-au nimic patriotic şi ditirambic. Ce ruşine la vecinii noştri zarzavagii şi jivkovieni!"
LA TVR, OMAGIILE MEŞTEŞUGARILOR
De la ora 19:20, Televiziunea Română difuza emisiunea "Cântarea României". Creatori de util, făuritori de frumos. Omagiu ţării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în cooperare cu UCECOOM (Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti). Conform Legii nr. 14 din mai 1968, cooperativele meşteşugăreşti desfăşurau activitate de prestări servicii şi producţie pentru populaţie, adică lucrări la comandă, producţie de bunuri de consum, producţie de obiecte de artă populară şi artizanat, desfacere de mărfuri. Activitatea cooperativelor meşteşugăreşti se desfăşura în ateliere sau la domiciliu.
CERAMICĂ DE MIHĂILENI, LAUREATĂ LA CÂNTAREA ROMÂNIEI
Lucrătorii UCECOOM participau şi ei la Festivalul Naţional Cântarea României. Meşterii populari din Mihăileni, judeţul Botoşani, făceau obiecte din ceramică. "Festivalul Naţional Cântarea României a prilejuit, de la o ediţie la alta, o fertilă confruntare între meşteri vestiţi din toată ţara", scria Scînteia. Produsele din ceramică făcute de meşterii de la Mihăileni le-au adus acestora nu doar veniturile necesare traiului zilnic, ci şi premii la Festivalul Cântarea României - secţiunea "artă populară". Ei, dar şi alţii asemenea lor, apăreau apoi pe micul ecran.
NOUTĂŢI ÎN LIBRĂRII
Duminica putea fi o zi dedicată lecturii. Ziarele şi revistele apărute în cursul săptămânii prezentaseră noutăţile editoriale în rubrica "Semnal". De pildă, redactorul responsabil cu rubrica din revista Flacăra anunţa următoarele titluri: romanul "Ochiul şi marea", al prozatorului Petre Sălcudeanu, volumul semnat de actorul George Motoi - "Sub masca actorului", apărut în colecţia Masca a Editurii Eminescu, dicţionarul "Muzicieni din România", literele A-C, al lui Viorel Cozma, şi volumul "Hai la drum, copii", apărut la Editura Ion Creangă sub semnătura lui Gheorghe Marin. "Muzicieni din România", scria Flacăra, acoperea şase secole şi cuprindea articole despre compozitori, critici muzicali, folclorişti, muzicologi, bizantinologi, profesori şi esteticieni muzicali, cu bibliografia şi discografia fiecărui compozitor. Despre dicţionar - numai cuvinte de laudă: "Amplu şi valoros instrument de lucru", "Condiţii grafice excelente", "Inedită iconografie". Pe amatorii de romane "cu cheie" i-a tentat, probabil, volumul lui Sălcudeanu. Romanul "Biblioteca din Alexandria", apărut în 1980, i-a adus autorului Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Academiei Române, iar unii cititori au găsit în paginile sale o formă de critică a regimului.
ETAPA A 23-A A DIVIZIEI A LA FOTBAL
Duminică, 16 aprilie, în cadrul etapei a 23-a a campionatului diviziei A la fotbal, de la ora 17:00 s-au jucat următoarele meciuri: Dinamo - Corvinul Hunedoara, Rapid - Oţelul Galaţi, Sportul studenţesc - FC Farul Constanţa, FC Argeş Piteşti - FC Bacău, FC Inter Sibiu - Victoria Bucureşti, FC Bihor Oradea - Flacăra Moreni, Universitatea Craiova - FCM Braşov, FC Olt - ASA Târgu Mureş. Partida Universitatea Cluj-Napoca - Steaua a fost amânată.
