Jurnalul zilei: 16 februarie 1989

Nou acord comercial româno-chinez ● Victorie a României la handbal ● Comemorarea grevei de la Griviţa din 1933 ● Ce înseamnă a fi ţăran? ● Protecţia consumatorului ● "Daciada" pionierilor ● Comerţul anilor ’80

Ştefan Andrei a primit vizita unei delegaţii econo­mice chineze. Se ani­ver­sau 56 de ani de la "eroicele lupte" de la Atelierele CFR Griviţa din 1933. Naţionala masculină de handbal a învins selecţionata Ku­we­i­tu­lui în cadrul campionatului mondial din Franţa.

Nou acord comercial româno-chinez
La Bucureşti se desfăşura vizita lui Li Lanqing, prim-adjunct al mi­nistrului Economiei şi Comerţului Exterior al Chinei. Acesta a fost pri­mit la Consiliul de Mi­niş­tri de Ştefan Andrei, cei doi demnitari dialogând despre stadiul relaţiilor economice româno-chineze şi posibilităţile de dezvoltare. În aceeaşi zi a fost semnat şi un protocol între Guvernul României şi al Chinei privind schimbul de mărfuri şi plăţile pe anul 1989.

Victorie a României la handbal
Reprezentativa masculină de handbal a învins cu scorul de 25-16 selecţionata similară a Kuweitului. Partida a avut loc în cadrul cam­pio­natului mondial ce se desfăşura în Franţa. Golurile au fost marcate de: Ion Mocanu (9), Constantin Petre (4), Robert Licu (3), Dumitru Ber­be­ce (3), Ma­rian Dumitru (2), Cristian Za­ha­ria (2), Vasile Stângă şi Maricel Voinea.

Comemorarea grevei de la Griviţa din 1933
Cu ocazia împlinirii a 56 de ani de la greva de la Atelierele CFR Griviţa din Bucureşti, din 16 februarie 1933, la plăcile comemorative din faţa Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi la uzinele "Griviţa Roşie" din Capitală au fost depuse coroane de flori, din partea Uniunii Sindicatelor de ramură, Regionalei CFR Bucureşti, Centralei Antrepriză Generală de Construcţii Căi Ferate. Ceremonia s-a ţinut în prezenţa autorităţilor locale de partid şi de stat. Au mai participat muncitori din domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi un grup de pionieri.

Ce înseamnă a fi ţăran?
În cadrul seriei de reportaje sub egida "Destinul nou al satului ro­mâ­nesc", Scînteia a publicat un ma­te­rial realizat în satul te­le­or­mănean Dră­găneşti-Vlaşca. Printre intervievaţi s-a numărat şi preşedintele CAP-ului din localitate, Radu Râciu, Erou al Muncii Socialiste. La între­ba­rea "Ce înseamnă a fi astăzi ţă­ran? Este plugăria – cum i se spunea – o me­serie sau a fi plugar în­seam­nă să pricepi câte puţin din toate", CAP-istul Râciu a răspuns: "Discuţia e lungă, argumentele sunt de tot so­iul – unii spun că plugăria este me­se­rie distinctă, alţii susţin contra­riul, că nu există meseria de ţăran (aceştia n-au pus mâna pe sapă niciodată), există meseria de me­canizator, de veterinar sau zo­o­tehnist, de tehnician într-un domeniu sau altul al agriculturii, dar, cred ei, în afara acestora nu există meseria de plugar".

Protecţia consumatorului
N. Andrei din Bucureşti era re­voltat din cauza deselor hibe de igienă ale produselor lactate care se vindeau în cartierul său. Tocmai de aceea a trimis o scrisoare Scîn­teii, în speranţa unei remedieri a situaţiei: "În interiorul unui plic trimis la redacţie de cititorul nostru N. Andrei din Str. Spătarului din Bu­cureşti, se află, alături de o mică scrisoare, şi un mic pacheţel. Re­ac­ţia firească a fost să deschidem întâi pacheţelul. Aici se afla... un ciob de sticlă, e drept, nu prea ma­re, cam de 1,5 cm pe 0,6 cm şi gros de 2 mm. Citim de îndată şi scri­soarea pentru a ne lămuri despre ce este vorba. Este pentru a treia oară – se arată în scrisoare – când, în răstimp de circa o lună, găsesc bu­căţi de sticlă spartă în borcane de iaurt. Mai este necesar să spun ce se putea întâmpla dacă intrau în gura unui copil? Cum poate fi calificată atitudinea acelor lucrători de la Întreprinderea de industria­li­zare a laptelui care, prin neglijenţă şi comoditate, pot prejudicia să­nă­tatea unor oameni? Aş­tept răspuns. Precizez că iaurtul l-am cumpărat de la «Alimentara» din Bulevardul Republicii, colţ cu Moşilor" (Scîn­teia, 16 februarie 1989).

"Daciada" pionierilor
Pentru unii tineri din judeţul Timiş, anotimpul răcoros aducea şi satisfacţii, nu numai frigul din casă şi de la şcoală. Cei mai îndrăzneţi se întreceau în sporturi de zăpadă, după cum relata ziarul Drapelul roşu: "Una dintre competiţiile de mare atracţie pentru pionieri şi şcolari o constituie întrecerea din cadrul «Daciadei», la sporturile de iarnă. Organizată la Gărina şi Semenic de Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Organizaţia Ju­de­ţeană a Pionierilor, competiţia a reu­nit aproape 100 de concurenţi. După întreceri mult disputate, cei mai buni s-au dovedit a fi: la proba de sanie, categoria 13-14 ani, fete, Mo­nica Mi­heţ (Tomeşti), la băieţi, Vasile Ţupe (Criciova); schi alpin, categoria 11-12 ani, băieţi, Milan Adnagy (Timişoara), categoria 13-14 ani, fete, Cora Popo­vici (Timişoara), băieţi Marius Ianu (Ti­mi­şoara). (Drapelul roşu, Timişoara, 16 februarie 1989)

Comerţul anilor ’80
Vânzătoarea Petronela Cotonogu din Iaşi tocmai a fost sancţionată pentru că vindea "pe sub mână". Trebuiau date şi exemple pentru a calma furia oamenilor contra lipsei de produse. De vină erau "spe­cu­lanţii", ne anunţă ziarul Partidului de la Iaşi: "Cu o amendă de 3.500 lei a fost sancţionată de Inspectoratul Comercial vânzătoarea Petronela Cotonogu, de la unitatea «Agrocoop» nr. 3, din piaţa agroalimentară a cartierului Nicolina-CUG, care a vândut preferenţial ouă unor cu­noş­tinţe, după care a condiţionat ce­lorlalţi cumpărători desfacerea acestor produse de cumpărarea altora". (Flacăra Iaşiului, februa­rie 1989)