În principiu, numeroasele concursuri de muzică uşoară trebuia să fie de amatori, de neprofesionişti, constituindu-se într-o trambulină pentru mult-râvnitul festival de la Mamaia. Oficial, toate erau subsumate amplului Festival naţional "Cântarea României", ca tot ce mişca în domeniul culturii, dar era mai degrabă o exprimare declarativă (eu însumi eram obligat să o folosesc de fiece dată în formula de început a oricărei prezentări).
Nefiind televizate sau radiodifuzate, aceste competiţii locale erau adesea mai relaxante, permiţându-mi să fac glume şi comentarii amuzante legate de concurenţi. Aşa se petreceau lucrurile, de pildă, la Festivalul Tinereţii de la Amara, unde cele 2.000 de locuri ale Grădinii-cinemascop se ocupau cu mult înaintea orei oficiale de începere. Şansa s-a chemat acolo un secretar PCR cu propaganda, la judeţ, Glodeanu - un om inteligent, care închidea ochii sau se făcea că nu aude. În 1989 preşedinte al juriului a fost regretatul compozitor Ion Cristinoiu, pe care l-am regăsit în arhiva mea personală alături de o colecţionară a premiilor din acel an, Loredana Rusu din Galaţi.
Paradoxal, multe dintre aceste competiţii, unele longevive, au fost susţinute de forurile locale până la Revoluţie, dar au dispărut imediat după. Este cazul concursului "Steaua Litoralului" de la Constanţa, care avea şi secţiune de muzică uşoară, dar şi populară (ca şi "Toamna culturală băcăuană"). În 1989 a avut loc la Sala Sporturilor din Constanţa ediţia a 19-a. La muzică uşoară, Premiul I şi Trofeul concursului au fost acordate ex aequo, adică la egalitate, valoroşilor tineri solişti Anda Vaciu din Oneşti şi Alin Cibian din Arad, acesta din urmă câştigând peste câteva luni şi Trofeul concursului nr. 1, cel de la Mamaia.
Pe următoarele trepte ale podiumului s-au situat două cântăreţe frumoase şi talentate, Gabriela Moraru din Constanţa (nr. 2) şi Luminiţa Dumitrescu din Oradea (nr. 3). Distincţiile speciale au fost acordate Gabrielei Bogiu din Bacău, Irinei Scafaru din Iaşi (ulterior s-a dedicat muzicii clasice, după un episod amuzant, când, involuntar desigur, i s-a dezvelit un sân la Mamaia!), Aurei Cristea (Constanţa), lui Petcu Avram (Constanţa) şi Anetei Nedelescu din Galaţi, aceasta din urmă foarte înzestrată (cântă în prezent peste hotare). Dintre toţi aceşti laureaţi, după două decenii doar Anda Vaciu se menţine în prim-plan, marcând o revenire spectaculoasă la selecţia Eurovision din acest an.
Am amintit de ieşeanca Irina Scafaru, ale cărei calităţi vocale certe au îndreptat-o în final către muzica clasică (este şi cazul altor premianţi ai concursurilor de muzică uşoară, Marius Manea sau Vlad Miriţă). În acelaşi an 1989 ea a cucerit Trofeul festivalului "Flori de tei" de la Iaşi, fiind urmată de Paul Sobolevschi, Carmen Simicnic şi Claudia Ionescu. Frumoasa Claudia, după ce a ajuns finalistă şi la Mamaia, s-a orientat către mai profitabilele dansuri exotice (sau "exotic dances", cum zic americanii), aşa cum am descoperit-o cu surprindere la barul Hotelului Continental din Timişoara, peste câţiva ani... Nici de ceilalţi laureaţi n-am mai auzit nimic (Ionela Proca, Iolantha Moisuc, Mirela Maxim), în schimb segmentul în afară de concurs a fost mult mai atractiv, cu recitaluri oferite de altă frumoasă ieşeancă, Brânduşa Acsânte, de câştigătorul ediţiei precedente, Cristi Bardan, şi mai ales de invitaţii de onoare, Mihaela Runceanu (care avea să fie ucisă în cursul acelui an) şi Daniel Iordăchioae (originar din jud. Iaşi, de la Paşcani).
În 1989, încă mai erau câteva asemenea concursuri "interjudeţene", cum li se spunea, de valoare - la Alexandria ("Ghiocelul de aur"), Bacău, Botoşani, Brăila, Tulcea. Astăzi unele fie au dispărut, fie se desfăşoară într-un trist anonimat, ceea ce se simte din plin la Mamaia, festivalul naţional fiind lipsit de vocile oferite cu generozitate cândva de reuniunile din provincie (Capitala n-a avut niciodată un concurs serios în domeniu).