Nu-i de joacă cu... jocurile pentru copii!

Unde se joacă în Brăila copiii? Cei care au, se joacă în curţi, iar la şcoală, în recreaţii, aleargă pe terenurile de sport. În timpul liber, însă, cei mai mulţi, îndeosebi dintre cei care locu­iesc în blocuri, ies în faţa acestora, cău­tând locurile de joc amenajate pentru ei.

Unde şi cum sunt amenajate aceste locuri? Iată o întrebare la care am căutat răspuns, întreprin­zând un raid în cele mai populate zone ale mu­ni­cipiului.

De la început precizăm că am întâl­nit foarte puţine spaţii de joc amenajate aşa cum trebuie. Aceste excepţii sunt cele din Parcul Monument, în cartierul Hipodrom (în vecinătatea Cinematografului "Uni­rea"), în faţa blocului 40 (Strada Victoriei) şi, oarecum în car­tierul Progresul între blocurile 2, 3 şi 6. Atât! În rest, ceea ce am întâlnit arată dezolant. În această privinţă, exemplele sunt cu mult mai numeroase...

În cartierul Radu Negru, pe Strada Milcov, se află un mare spaţiu ce s-ar vrea, chipurile, loc de joc şi de dis­trac­ţii pentru cei aproape 1.000 de copii, câţi locuiesc la blocurile din jur. Acesta are răsfirate pe el câteva jocuri (cumpene, un mic tobogan), în rest fiind plin de gropi, pietre şi gunoaie.

Cam tot aşa arată şi alte spaţii în cartierul Progresul (în prelungirea blocului 36), în cartierele Marna şi Obor (în vecinătatea blocului 37) etc. În cartierele Radu Negru şi Obor, în schimb, există - în locul spaţiilor amenajate pentru jocul copiilor - zeci de "feude" împrejmuite cu fier beton. Cine doreşte să se convingă o poate face lesne, mergând la faţa locului.

În toate aceste blocuri locuiesc mii de copii. Unde să se joace? Mulţi dintre ei o fac pe stradă, în carosabil, expunându-se pericolului de accidentare. Nu o dată am scris în pa­ginile ziarului nostru pentru accidente în care au fost implicaţi copii.

E timpul unor eforturi conjugate din partea primăriei, asociaţiilor de locatari, conducerilor de întreprin­deri, a părinţilor pentru crearea unor spaţii dotate cu jocuri specifice celor de-o şchioapă. Jocuri care se pot confecţiona şi din materiale recuperabile, pe care mulţi le aruncă la fier vechi.
Toţi am fost cândva copii şi trebuie să-i înţelegem întrutotul pe copii!
Şt. M. Mureşan - Înainte, jud. Brăila, nr. 9.912 din 1989
Evident, prin chiar statutul nostru social-politic suntem profund, permanent şi în mod necesar implicaţi cotidian în dialogul cetăţeanului cu instituţiile de orice fel şi de la orice nivele ierarhice ale judeţului. Facem de la început precizarea, pentru a risipi orice dubii, că acest dialog este ambivalent, reciproc profitabil şi, de­sigur, absenţa acestuia este de neima­ginat într-un climat social-politic cum este cel al societăţii noastre socialiste, în centrul căruia este omul şi nevoile sale materiale şi spirituale, drept care prin grija partidului şi statului nostru s-au încetăţenit, instituţionalizat şi le­giferat toate detaliile acestui exer­ciţiu profund democratic. Dar să ne oprim, deocamdată, aici, pentru a face loc dialogului propriu-zis, fragmentul de azi.

Deci: Asociaţia de locatari nr. 5 Tere­zian, Sibiu: Sesizarea dvs., în le­gătură cu lipsa apei calde, a fost analizată de cadre de conducere şi de specialitate de la "Independenţa" şi EPCFL, cele două instituţii implicate în această problemă - furnizorul şi proprietarul. Din consta­tările de pe teren rezultă, fără dubii, că scăderea de presiune se petrece pe traseu, din cauza unui racord, secţiunii conductei şi izolării termice necorespunzătoare. Urmează ca EPCFL să rezolve aceste probleme de ordin tehnico-constructiv, în ca­litate de proprietar. Cum tovarăşii din conducerea respectivei instituţii sunt receptivi la semnalele noastre, avem convingerea că problema dvs. se va rezolva în limita posibilăţilor reale cu maximă promptitudine.


Cetăţenilor care au sesizat lipsa din unităţile comerciale a unor articole tehnico-sanitare şi a elasticului pentru îmbrăcăminte, conducerea ICSMI le mulţumeşte, pe această cale, adu­cându-le la cunoştinţă că au fost mo­bi­lizaţi lucrătorii comerciali să recomande articole înlocuitoare - mai puţin tradiţionale, precum şi să de­pu­nă mai multă insistenţă în apro­vi­zio­narea cu asemenea măr­furi, la care, ce­rerea nefiind foarte mare, se cre­ează uneori goluri ne­justificate. În ce ne priveşte, ne pro­punem să revenim, periodic pe această temă, ce vizează relaţia necesară dintre ICRM şi ICRTI pe de o parte, şi ICSMI pe de alta.


Maria Bădilă, Str. Câmpului, Sibiu. La solicitarea noastră, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Ju­de­ţului Sibiu a luat act de cele sesizate de dvs., precizând că organizatorii spectacolului în discuţie au fost Casa de Cultură a Tineretului Reşiţa, Ansamblul folcloric "Junii Sibiului" al Sindicatului IPA Sibiu şi că solistele anun­ţate pe afişe nu au putut participa din motive obiective, aspect asupra căruia spectatorii au fost anunţaţi înainte de în­ceperea programului. Din păcare, răspunsul CJCES nu precizează pe ce cale s-a făcut această anunţare, căci una este să anunţi publicul prin afişe, şi alta după ce s-a adunat în sală aştep­tând verificarea zisei glumeţe, intrate în paremiologie - "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". În tot cazul, ni se face (pentru dvs. şi în beneficiul tuturor celor care pot fi asociaţi sesizării în cauză) precizarea că "a fost aten­ţionată conducerea Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, instituţia care a găzduit spectacolul, ca pe viitor să urmărească cu mai multă atenţie modul de desfăşurare a spectacolelor ce au loc în propria insti­tuţie...". Vom urmări şi noi cum... urmăreşte!
Tribuna Sibiului, nr. 9.892 din 1989