Participarea reprezentanţilor României la expoziţii militare internaţionale

La 12 ianuarie 1989, Nicolae Ceau­şescu a fost informat de Ştefan An­drei, generalul-colonel Vasile Milea, Ni­colae Vaidescu, Maria Fluscă şi Ale­xandru Roşu despre faptul că "în pe­rioada 28 aprilie-6 mai 1989 vor avea loc la Bagdad şi Ankara expoziţii in­ter­naţionale de tehnică militară la care a fost invitată să participe şi ţara noastră.

Expoziţiile au un pronunţat caracter comercial şi se prevede participarea unui număr mare de firme ca­pitaliste, precum şi a unor ţări socia­liste ca: RP Chineză, URSS, RP Bulgară, RS Cehoslovacă, RSF Iugoslavia, RP Polonă, RP Ungară".

În scopul reprezentării României la cele două expoziţii, Nicolae Ceau­şes­cu a aprobat cheltuirea a 44.800 de do­lari, 69.500 de franci elveţieni şi 1,6 mi­lioane de lei de Direcţia de Comerţ Ex­terior din Ministerul Apărării Na­ţionale. Sumele respective au prove­nit din fondurile obţinute de Întreprinderea de Comerţ Exterior "Rom­teh­nica" în urma derulării unor con­trac­te de export la începutul anului 1989.

De asemenea, preşedintele Ro­mâ­niei a fost de acord cu transportul cu mijloace auto a produselor româneşti menţionate în documentul pe care îl edităm în continuare, precum şi cu prezentarea acestora în cadrul celor două expoziţii internaţionale. Totodată, liderul suprem al PCR a aprobat "să se prezinte pe casete video şi gra­fic principalele produse de tehnică militară de fabricaţie românească existente în Expoziţia permanentă de la Clinceni". Două luni mai târziu, la 25 martie 1989, generalul-colonel Vasile Milea a so­licitat aprobarea lui Nicolae Ceau­şescu pentru ca şeful Marelui Stat Major, generalul-maior Ştefan Guşe, însoţit de şeful Direcţiei Informaţii a Marelui Stat Major, viceamiralul Ştefan Dinu, şi trei ofiţeri români să efectueze o vizită în Turcia, pentru schimb de experienţă.

Deoarece vizita respectivă s-a desfăşurat în perioada 1-5 mai 1989, la invitaţia şefului Statului Major Gene­ral al Forţelor Armate ale Turciei, ge­neralul-colonel a solicitat din timp, iar Nicolae Ceauşescu a aprobat ca delegaţia militară română să fie pregătită pentru a participa la deschiderea oficială a expoziţiei de tehnică militară de la Ankara, unde România era pentru prima dată reprezentată în mod oficial.

În aceeaşi perioadă, generalul-maior Dumitru Andreescu - comandant al Institutului Central pentru Tehnică Militară, însoţit de trei specialişti, a participat la expoziţia militară internaţională de la Bagdad (28 aprilie-2 mai 1989), la invitaţia mi­nistrului Industriei şi Producţiei Mi­litare al Republicii Irak.

La rândul său, o delegaţie condusă de şeful de Stat Major al armatei irakiene a efectuat o vizită de două săptămâni în România (mai 1989).

Nicolae Ceauşescu a aprobat să fie prezentate oaspeţilor Expoziţia per­manentă de tehnică militară ro­mânească de la Clinceni şi patru uzine de produse speciale - Între­prin­derea de Maşini Unelte (din Târgovişte), Întreprinderea "23 Au­gust", Întreprinderea de Aparate Elec­tronice de Măsură şi Industriale (secţiile 2 şi 3) şi Întreprinderea "Electromagnetica" (toate fiind în Bu­cureşti). Totodată, s-a permis vi­zi­tarea Întreprinderii de încăl­ţă­minte "Flacăra Roşie", Întreprin­derii de Confecţii şi Tricotaje din Bu­cureşti, precum şi a Întreprin­derii de Comerţ Exterior "Confex".

De asemenea, delegaţia irakiană a participat la "prezentarea bazei materiale de pregătire a Gărzilor Patriotice şi formaţiunilor de tineret de la aceste unităţi şi din co­muna Răcari, judeţul Dâm­boviţa", precum şi la "prezentarea unor exerciţii, aplicaţii tactice şi trageri cu armamentul din înzestrare în poligoanele Gărzilor Patriotice din Capitală şi municipiul Târgovişte".

Activităţile respective s-au des­fă­şurat în contextul în care le­găturile de colaborare dintre Găr­zile Patriotice şi Garda Repu­bli­cană irakiană erau stabilite de multă vreme. De exemplu, în luna octombrie 1977, autorităţile de la Bagdad au solicitat celor de la Bucureşti "o ofertă pentru livrarea în anul 1977 a 5.000 de puşti semiautomate cu lunetă şi 1.000 de mitraliere calibru 14,5 mm, precum şi muniţii pentru ambele tipuri de armament". Acestea erau destinate Gărzii Republicane ira­kiene.

În raportul trimis lui Nicolae Ceauşescu la 26 octombrie 1977, generalul-colonel Ion Coman a menţionat faptul că "singurele posibilităţi de asigurare sunt din existentul armatei sau din preve­derile de plan pe acest an pentru Ministerul Apărării Naţionale". De asemenea, ministrul a precizat că "mitralierele a.a. calibru 14,5 mm cu 2 ţevi nu pot fi oferite integral, deoarece nu se mai produc (în România - n.r.), trecându-se la fa­bricaţia mitralierei cu 4 ţevi; mi­tra­liere cu 2 ţevi de fabricaţie mai recentă din existentul Armatei au fost contractate în acest an (1977 - n.r.) cu RA Libia şi se mai pot oferi 50 buc. pentru Irak".

Nicolae Ceauşescu a aprobat trimiterea la Bagdad a unei oferte în valoare de 6,6 milioane de dolari, alcătuită din 5.000 de puşti semiautomate cu lunetă (cal. 7,62 mm), 2 milioane de cartuşe cal. 7,62 mm, 50 de mitraliere antiaeriene cu două ţevi (cal. 14,5 mm), 100.000 de cartuşe cal. 14,5 mm şi complete de piese de schimb pentru toate armele. Autorităţile din Irak urmau să achite cash, prin acreditiv, produsele respective, în condiţii preferenţiale de preţ - stabilite special pentru statele arabe.

SECRET
Produsele de concepţie ro­mâ­nească propuse a fi prezentate fizic  (la expoziţiile de la Bagdad şi An­kara - 1989 - n.r.)
- armament de infanterie, calibru 5,45 mm;
- aruncătoare de grenade, bombe şi proiectile reactive;
- sisteme de conducere a trage­rilor cu armamentul de pe tanc;
- sisteme şi aparatură de ochire cu laser şi pe timp de noapte;
- staţii de radio şi receptoare diverse;
- aparatură de detecţie şi avertizare chimică şi radioactivă;
- tehnică şi materiale de pază şi alarmare;
- tehnică şi materiale medicale;
- echipament pentru cadre şi trupă.