Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 12 ianuarie 1989, Nicolae Ceauşescu a fost informat de Ştefan Andrei, generalul-colonel Vasile Milea, Nicolae Vaidescu, Maria Fluscă şi Alexandru Roşu despre faptul că "în perioada 28 aprilie-6 mai 1989 vor avea loc la Bagdad şi Ankara expoziţii internaţionale de tehnică militară la care a fost invitată să participe şi ţara noastră.
Expoziţiile au un pronunţat caracter comercial şi se prevede participarea unui număr mare de firme capitaliste, precum şi a unor ţări socialiste ca: RP Chineză, URSS, RP Bulgară, RS Cehoslovacă, RSF Iugoslavia, RP Polonă, RP Ungară".
În scopul reprezentării României la cele două expoziţii, Nicolae Ceauşescu a aprobat cheltuirea a 44.800 de dolari, 69.500 de franci elveţieni şi 1,6 milioane de lei de Direcţia de Comerţ Exterior din Ministerul Apărării Naţionale. Sumele respective au provenit din fondurile obţinute de Întreprinderea de Comerţ Exterior "Romtehnica" în urma derulării unor contracte de export la începutul anului 1989.
De asemenea, preşedintele României a fost de acord cu transportul cu mijloace auto a produselor româneşti menţionate în documentul pe care îl edităm în continuare, precum şi cu prezentarea acestora în cadrul celor două expoziţii internaţionale. Totodată, liderul suprem al PCR a aprobat "să se prezinte pe casete video şi grafic principalele produse de tehnică militară de fabricaţie românească existente în Expoziţia permanentă de la Clinceni". Două luni mai târziu, la 25 martie 1989, generalul-colonel Vasile Milea a solicitat aprobarea lui Nicolae Ceauşescu pentru ca şeful Marelui Stat Major, generalul-maior Ştefan Guşe, însoţit de şeful Direcţiei Informaţii a Marelui Stat Major, viceamiralul Ştefan Dinu, şi trei ofiţeri români să efectueze o vizită în Turcia, pentru schimb de experienţă.
Deoarece vizita respectivă s-a desfăşurat în perioada 1-5 mai 1989, la invitaţia şefului Statului Major General al Forţelor Armate ale Turciei, generalul-colonel a solicitat din timp, iar Nicolae Ceauşescu a aprobat ca delegaţia militară română să fie pregătită pentru a participa la deschiderea oficială a expoziţiei de tehnică militară de la Ankara, unde România era pentru prima dată reprezentată în mod oficial.
În aceeaşi perioadă, generalul-maior Dumitru Andreescu - comandant al Institutului Central pentru Tehnică Militară, însoţit de trei specialişti, a participat la expoziţia militară internaţională de la Bagdad (28 aprilie-2 mai 1989), la invitaţia ministrului Industriei şi Producţiei Militare al Republicii Irak.
La rândul său, o delegaţie condusă de şeful de Stat Major al armatei irakiene a efectuat o vizită de două săptămâni în România (mai 1989).
Nicolae Ceauşescu a aprobat să fie prezentate oaspeţilor Expoziţia permanentă de tehnică militară românească de la Clinceni şi patru uzine de produse speciale - Întreprinderea de Maşini Unelte (din Târgovişte), Întreprinderea "23 August", Întreprinderea de Aparate Electronice de Măsură şi Industriale (secţiile 2 şi 3) şi Întreprinderea "Electromagnetica" (toate fiind în Bucureşti). Totodată, s-a permis vizitarea Întreprinderii de încălţăminte "Flacăra Roşie", Întreprinderii de Confecţii şi Tricotaje din Bucureşti, precum şi a Întreprinderii de Comerţ Exterior "Confex".
De asemenea, delegaţia irakiană a participat la "prezentarea bazei materiale de pregătire a Gărzilor Patriotice şi formaţiunilor de tineret de la aceste unităţi şi din comuna Răcari, judeţul Dâmboviţa", precum şi la "prezentarea unor exerciţii, aplicaţii tactice şi trageri cu armamentul din înzestrare în poligoanele Gărzilor Patriotice din Capitală şi municipiul Târgovişte".
Activităţile respective s-au desfăşurat în contextul în care legăturile de colaborare dintre Gărzile Patriotice şi Garda Republicană irakiană erau stabilite de multă vreme. De exemplu, în luna octombrie 1977, autorităţile de la Bagdad au solicitat celor de la Bucureşti "o ofertă pentru livrarea în anul 1977 a 5.000 de puşti semiautomate cu lunetă şi 1.000 de mitraliere calibru 14,5 mm, precum şi muniţii pentru ambele tipuri de armament". Acestea erau destinate Gărzii Republicane irakiene.
În raportul trimis lui Nicolae Ceauşescu la 26 octombrie 1977, generalul-colonel Ion Coman a menţionat faptul că "singurele posibilităţi de asigurare sunt din existentul armatei sau din prevederile de plan pe acest an pentru Ministerul Apărării Naţionale". De asemenea, ministrul a precizat că "mitralierele a.a. calibru 14,5 mm cu 2 ţevi nu pot fi oferite integral, deoarece nu se mai produc (în România - n.r.), trecându-se la fabricaţia mitralierei cu 4 ţevi; mitraliere cu 2 ţevi de fabricaţie mai recentă din existentul Armatei au fost contractate în acest an (1977 - n.r.) cu RA Libia şi se mai pot oferi 50 buc. pentru Irak".
Nicolae Ceauşescu a aprobat trimiterea la Bagdad a unei oferte în valoare de 6,6 milioane de dolari, alcătuită din 5.000 de puşti semiautomate cu lunetă (cal. 7,62 mm), 2 milioane de cartuşe cal. 7,62 mm, 50 de mitraliere antiaeriene cu două ţevi (cal. 14,5 mm), 100.000 de cartuşe cal. 14,5 mm şi complete de piese de schimb pentru toate armele. Autorităţile din Irak urmau să achite cash, prin acreditiv, produsele respective, în condiţii preferenţiale de preţ - stabilite special pentru statele arabe.
SECRET
Produsele de concepţie românească propuse a fi prezentate fizic (la expoziţiile de la Bagdad şi Ankara - 1989 - n.r.)
- armament de infanterie, calibru 5,45 mm;
- aruncătoare de grenade, bombe şi proiectile reactive;
- sisteme de conducere a tragerilor cu armamentul de pe tanc;
- sisteme şi aparatură de ochire cu laser şi pe timp de noapte;
- staţii de radio şi receptoare diverse;
- aparatură de detecţie şi avertizare chimică şi radioactivă;
- tehnică şi materiale de pază şi alarmare;
- tehnică şi materiale medicale;
- echipament pentru cadre şi trupă.
Citește pe Antena3.ro
