Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Presiunea internaţională asupra regimului lui Ceauşescu se accentuează. Joi 16 martie, când Comisia de la Bruxelles a decis să amâne până la noi dispoziţii negocierile cu România privitoare la un acord de cooperare, Parisul îl chema pe ambasadorul său, domnul Jean-Marie Le Breton, pentru consultări şi guvernul dădea publicitaţii un comunicat foarte dur la adresa regimului din România.
Ministerul de Externe francez a anunţat totodată amânarea reuniunii comisiei mixte franco-române, care ar fi trebuit să aibă loc la 22 şi 23 martie la Paris. "Guvernul francez este deosebit de preocupat de veştile care sosesc din România potrivit cărora s-au luat măsuri poliţieneşti împotriva personalităţilor care au adresat de curând o scrisoare deschisă preşedintelui Nicolae Ceauşescu", se spune în comunicat. "Dacă lucrurile stau aşa, este vorba de un grav atentat la drepturile omului, în totală contradicţie cu obligaţiile asumate la Viena de statele membre ale CSCE, printre care se numără şi România."
Parisul răspunde astfel represaliilor împotriva celor şase demnitari comunişti care l-au criticat pe preşedintele român într-o scrisoare deschisă publicată sâmbăta trecută, demnitari care, potrivit unor surse diplomatice, au fost puşi sub o strictă supraveghere poliţienească. Fiul unuia dintre ei, înalt funcţionar, ar fi fost arestat sub acuzaţia de spionaj.
Domnul Rocard este cel care a deschis focul la 6 februarie la Geneva împotriva exceselor domnului Ceauşescu, denunţând în faţa comisiei ONU pentru drepturile omului, într-o intervenţie care a atras atenţia tuturor, despre condiţiile în care trăieşte "acest nefericit popor român". România a făcut o figură aparte luna trecută la Viena, fiind singura ţară care s-a desolidarizat de anumite dispoziţii referitoare la drepturile omului şi care figurau în documentul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. La Geneva, în faţa comisiei ONU, România a fost ţinta unei ofensive a ţărilor occidentale, în frunte cu Suedia, căreia i s-a alăturat Ungaria, şi care au cerut trimiterea unei misiuni de anchetă la faţa locului.
În încercarea de a evita izolarea, România a lăsat iniţial să se înţeleagă că acceptă să primească o astfel de misiune, ca mai apoi să revină asupra ofertei, considerând-o fără îndoială mult prea riscantă. Această schimbare a fost motivul pentru care cea mai mare parte a ţărilor din pactul de la Varşovia au lăsat-o baltă în mod deschis, făcând posibilă, prin absenţa lor, adoptarea rezoluţiei care condamna încălcarea libertaţilor fundamentale din această ţară.
Aceste condamnări morale, provenind chiar din partea ţărilor "surori", nu slăbesc, cel puţin în aparenţă, regimul lui Ceauşescu, aşa cum s-a putut observa săptămâna trecută, după gestul celor şase foşti demnitari comunişti. Măsurile luate de Paris, ca şi atitudinea fermă a comisiei de la Bruxelles expusă la Strasbourg joi de comisarul Frans Andriessen, marchează o anumită escaladare a tensiunii. Îngheţarea negocierilor comerciale ale CEE cu România erau oficiale încă de acum câteva luni. În prezent este foarte clar faptul că România face excepţie de la mişcarea generală de relansare a relaţiilor economice dintre comunitatea europeană şi ţările din est, mişcare începută încă din vara anului trecut.
Domnul Frans Andriessen răspundea joi la Strasbourg unei interpelări adresate de doamna Simone Veil. În numele grupului liberal aceasta a cerut guvernelor europene să înceteze orice fel de achiziţii din România. "Aceste exporturi privează populaţia de produsele de bază, nu putem mânca pâinea românilor", a spus ea. Rezoluţia prezentată adunării de grupul său nu a fost totuşi adoptată. Potrivit corespondentului nostru Marcel Scotto, textul final adoptat referitor la raporturile comerciale, bate puţin în retragere în privinţa atitudinii comisiei, care se limitează să solicite delegaţiei comunitare "reafirmarea ataşamentului CEE faţă de respectarea drepturilor omului" cu ocazia negocierilor cu România. Cu toate acestea, Parlamentul se declară a fi scandalizat de încălcarea acestor drepturi şi condamnă în mod special programul de "asimilare şi deplasare forţată a minorităţilor", mulţi fiind obligaţi să ia calea exodului. Pe de altă parte susţine proiectul municipalităţilor europene de adoptare a opt mii de sate româneşti ameninţate cu distrugerea de Guvernul Ceauşescu. La final invită guvernele celor "doisprezece" să reexamineze relaţiile bilaterale cu această ţară în funcţie de evoluţia situaţiei.
Le Monde, 18 martie 1989 de Trean Claire
Citește pe Antena3.ro
