TRIST ● Ovidiu Iuliu Moldovan, ultima scenă – Aleea Artiştilor
A fost frumos şi la chip şi la suflet. A iubit teatrul, filmul, poezia, muzica, pentru că a fost ARTIST. A trăit vertical şi discret. Şi a ales să plece la fel... Pentru că a fost un adevărat OM.
A fost frumos şi la chip şi la suflet. A iubit teatrul, filmul, poezia, muzica, pentru că a fost ARTIST. A trăit vertical şi discret. Şi a ales să plece la fel... Pentru că a fost un adevărat OM.
TRIST ● Ovidiu Iuliu Moldovan, ultima scenă – Aleea Artiştilor
A fost frumos şi la chip şi la suflet. A iubit teatrul, filmul, poezia, muzica, pentru că a fost ARTIST. A trăit vertical şi discret. Şi a ales să plece la fel... Pentru că a fost un adevărat OM.
Cu toate că mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Ovidiu Iuliu Moldovan ştiau despre boala sa, vestea dispariţiei actorului a căzut ca un fulger. Ovidiu s-a stins elegant şi discret, aşa cum a trăit. A ales să dispară de pe scenă şi din viaţă cu foarte multă decenţă. Nu s-a lamentat, nu s-a lăsat "măcinat‘‘ de morbul publicităţii, nu a apărut în ziare şi la televizor să-şi plângă de milă... Pentru că a fost DEMN. "O personalitate impunătoare şi o prezenţă marcantă, care nu lăsa să treacă pe lângă el nici oamenii, nici rolurile, căci le trata cu atenţie şi delicateţe, mereu atent la nuanţe, analizând totul până la amănunt. Un caracter puternic şi deloc indiferent, o voce care va rămâne mereu în amintire şi va străbate timpurile. Un artist care-şi revărsa puterea în rolurile pe care le-a creat de-a lungul timpului, roluri memorabile‘‘, spun colegii de la Uniunea Teatrală din România (UNITER) despre cel care în 2004 a primit premiul Uniunii pentru întreaga sa activitate. De asemenea, a fost decorat cu Ordinul "Meritul Cultural‘‘ în grad de Comandor categoria D – Arta spectacolului.
ARDELEAN MÂNDRU. Ovidiu Iuliu Moldovan s-a născut la Sărmaş, în judeţul Cluj, şi a purtat o viaţă nostalgia locurilor natale şi a educaţiei de mare integritate morală, dată de familie, fiind foarte mândru de originea sa ardelenească. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti la clasa profesorilor A. Pop Marţian şi Octavian Cotescu. În perioada 1965-1969 a fost actor al Teatrului Naţional din Timişoara, după care a rămas artistul unei singure instituţii: Teatrul Naţional din Bucureşti, al cărui societar de onoare a fost numit.
ULTIMUL ROL. Ultimul său rol a fost Cioran din spectacolul "Celălalt Cioran‘‘, în regia lui Radu Penciulescu, dar a urcat pentru ultima dată pe scenă la data de 15 ianuarie 2008 în spectacolul "Trecut-au anii‘‘, după Mihai Eminescu. Miercuri seară, Ovidiu Iuliu Moldovan a încetat din viaţă la vârsta de 66 de ani la Spitalul Universitar Bucureşti, în urma unei boli cumplite. Actorul a fost internat în urmă cu două zile, el suferind de multă vreme de ciroză decompensată.
LA ADIO. Mâine, între orele 9:00 şi 13:00, corpul neînsufleţit al lui Ovidiu Iuliu Moldovan va fi depus în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti, iar înmormântarea va avea loc în aceeaşi zi, la ora 14:00, la Cimitirul Bellu, pe Aleea Actorilor.
ONOARE
"Când te aflai în jurul lui, fie pe scenă, fie în viaţă, simţeai o bucurie şi o mare onoare. Când îşi făcea apariţia, prin simpla lui prezenţă impunea un mare respect. Acesta a fost Ovidiu Iuliu Moldovan, Artistul şi Omul‘‘
Vladimir Stănescu
director tehnic Teatrul Naţional din Bucureşti, prieten
VERTICALITATE
"Sunt foarte îndurerată... Ovidiu a fost un om extrem de special, o personalitate cu adevărat verticală. A fost de o discreţie desăvârşită, marile sale roluri au fost perfecte. Nu mai pot spune nimic... decât că l-am pierdut pe cel mai bun şi important prieten al meu. Dumnezeu să-l odihnească!‘‘
Florina Cercel
PERSONALITATE
"L-am cunoscut bine pe Ovidiu. Un actor minunat, înzestrat pentru teatru. Avea o personalitate care ieşea tot timpul în evidenţă. Era un recitator admirabil şi un mare iubitor de poezie. Din păcate, a dispărut un om integru, un ardelean pur, pe care l-am iubit‘‘
Ion Besoiu
SENIOR
"E o mare pierdere pentru teatrul şi filmul românesc, greu de înlocuit. A fost şi rămâne un adevărat Senior al artei noastre. Ovidiu avea în el o cutezanţă, o forţă, o tărie care cu greu îmi imaginam că vor dispărea vreodată. A fost un caracter puternic, un mare OM, aşa cum mi-aş fi dorit să fie toţi colegii mei. Mi-l aduc aminte tânăr, puternic, jucând în «Regele Lear», cu privirea lui dreaptă, directă, exactă, pe care nu o vom mai regăsi decât în filmele lăsate. Am jucat împreună în «Somnul insulei» al lui Veroiu, al cărui actor preferat era‘‘
Vlad Rădescu
A fost frumos şi la chip şi la suflet. A iubit teatrul, filmul, poezia, muzica, pentru că a fost ARTIST. A trăit vertical şi discret. Şi a ales să plece la fel... Pentru că a fost un adevărat OM.
Cu toate că mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Ovidiu Iuliu Moldovan ştiau despre boala sa, vestea dispariţiei actorului a căzut ca un fulger. Ovidiu s-a stins elegant şi discret, aşa cum a trăit. A ales să dispară de pe scenă şi din viaţă cu foarte multă decenţă. Nu s-a lamentat, nu s-a lăsat "măcinat‘‘ de morbul publicităţii, nu a apărut în ziare şi la televizor să-şi plângă de milă... Pentru că a fost DEMN. "O personalitate impunătoare şi o prezenţă marcantă, care nu lăsa să treacă pe lângă el nici oamenii, nici rolurile, căci le trata cu atenţie şi delicateţe, mereu atent la nuanţe, analizând totul până la amănunt. Un caracter puternic şi deloc indiferent, o voce care va rămâne mereu în amintire şi va străbate timpurile. Un artist care-şi revărsa puterea în rolurile pe care le-a creat de-a lungul timpului, roluri memorabile‘‘, spun colegii de la Uniunea Teatrală din România (UNITER) despre cel care în 2004 a primit premiul Uniunii pentru întreaga sa activitate. De asemenea, a fost decorat cu Ordinul "Meritul Cultural‘‘ în grad de Comandor categoria D – Arta spectacolului.
ARDELEAN MÂNDRU. Ovidiu Iuliu Moldovan s-a născut la Sărmaş, în judeţul Cluj, şi a purtat o viaţă nostalgia locurilor natale şi a educaţiei de mare integritate morală, dată de familie, fiind foarte mândru de originea sa ardelenească. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti la clasa profesorilor A. Pop Marţian şi Octavian Cotescu. În perioada 1965-1969 a fost actor al Teatrului Naţional din Timişoara, după care a rămas artistul unei singure instituţii: Teatrul Naţional din Bucureşti, al cărui societar de onoare a fost numit.
ULTIMUL ROL. Ultimul său rol a fost Cioran din spectacolul "Celălalt Cioran‘‘, în regia lui Radu Penciulescu, dar a urcat pentru ultima dată pe scenă la data de 15 ianuarie 2008 în spectacolul "Trecut-au anii‘‘, după Mihai Eminescu. Miercuri seară, Ovidiu Iuliu Moldovan a încetat din viaţă la vârsta de 66 de ani la Spitalul Universitar Bucureşti, în urma unei boli cumplite. Actorul a fost internat în urmă cu două zile, el suferind de multă vreme de ciroză decompensată.
LA ADIO. Mâine, între orele 9:00 şi 13:00, corpul neînsufleţit al lui Ovidiu Iuliu Moldovan va fi depus în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti, iar înmormântarea va avea loc în aceeaşi zi, la ora 14:00, la Cimitirul Bellu, pe Aleea Actorilor.
ONOARE
"Când te aflai în jurul lui, fie pe scenă, fie în viaţă, simţeai o bucurie şi o mare onoare. Când îşi făcea apariţia, prin simpla lui prezenţă impunea un mare respect. Acesta a fost Ovidiu Iuliu Moldovan, Artistul şi Omul‘‘
Vladimir Stănescu
director tehnic Teatrul Naţional din Bucureşti, prieten
VERTICALITATE
"Sunt foarte îndurerată... Ovidiu a fost un om extrem de special, o personalitate cu adevărat verticală. A fost de o discreţie desăvârşită, marile sale roluri au fost perfecte. Nu mai pot spune nimic... decât că l-am pierdut pe cel mai bun şi important prieten al meu. Dumnezeu să-l odihnească!‘‘
Florina Cercel
PERSONALITATE
"L-am cunoscut bine pe Ovidiu. Un actor minunat, înzestrat pentru teatru. Avea o personalitate care ieşea tot timpul în evidenţă. Era un recitator admirabil şi un mare iubitor de poezie. Din păcate, a dispărut un om integru, un ardelean pur, pe care l-am iubit‘‘
Ion Besoiu
SENIOR
"E o mare pierdere pentru teatrul şi filmul românesc, greu de înlocuit. A fost şi rămâne un adevărat Senior al artei noastre. Ovidiu avea în el o cutezanţă, o forţă, o tărie care cu greu îmi imaginam că vor dispărea vreodată. A fost un caracter puternic, un mare OM, aşa cum mi-aş fi dorit să fie toţi colegii mei. Mi-l aduc aminte tânăr, puternic, jucând în «Regele Lear», cu privirea lui dreaptă, directă, exactă, pe care nu o vom mai regăsi decât în filmele lăsate. Am jucat împreună în «Somnul insulei» al lui Veroiu, al cărui actor preferat era‘‘
Vlad Rădescu
PIERDERE
"Tot ce aş putea să spun este că am primit cu toţii o lovitură foarte greu de îndurat‘‘
Ileana Stana Ionescu
"Tot ce aş putea să spun este că am primit cu toţii o lovitură foarte greu de îndurat‘‘
Ileana Stana Ionescu
La Steaua...
Ovidiu Iuliu Moldovan a strălucit peste 40 de ani nu numai pe scenă, ci şi în cinematografie sau în recitaluri de poezie, fiind cea mai cunoscută voce care a recitat Eminescu. A debutat la Teatrul Naţional din Timişoara, unde a putut fi văzut în roluri precum Adam din "Anotimpurile‘‘ sau Sebastian din "A 12-a noapte‘‘ de W. Shakespeare. Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti a jucat numeroase roluri precum Baronul – "Azilul de noapte‘‘, Platonov – "Platonov‘‘, Tamerlan – "Tamerlan cel Mare‘‘, Lopahin – "Livada de vişini‘‘ de A.P. Cehov, Orsino – "Noaptea regilor‘‘, Iason – "O trilogie antică – Medeea‘‘ după Euripide şi Seneca sau Gelu Ruscanu – "Jocul ielelor‘‘ şi multe altele. Ovidiu Iuliu Moldovan a avut roluri de neuitat în numeroase filme artistice: "Despre o anume fericire‘‘, regia Mihai Constantinescu (1974), "Actorul şi sălbaticii‘‘, regia Manole Marcus (1975), "Dincolo de pod‘‘, regia Mircea Veroiu (1976 ), "Profetul, aurul şi ardelenii‘‘, regia Dan Piţa (1978), "Artista, aurul şi ardelenii‘‘, regia Mircea Veroiu (1978), "Bietul Ioanid‘‘, regia Dan Piţa (1980), "Castelul din Carpaţi‘‘, regia Stere Gulea (1982).
Citește pe Antena3.ro