Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În schimb, dacă vorbim despre abandonul școlar, acesta se păstrează la cote înalte de ani, fapt ce demonstrează că avalanșa de strategii și reforme în domeniul educației nu sunt ancorate în realitate.
În comparație, alte state postcomuniste au rate de educație semnificativ mai mari: Cehia și Croația au 25% din populația adultă cu studii universitare, iar Lituania are peste 45%. Penultima țară din UE, plasată înainte României este Italia, care a înregistrat anul trecut o rată de educație de 20,3%.
Diferențe mari între regiuni: Sud-Muntenia, pe ultimul loc
Această rată de educație foarte scăzută nu arată situația dramatică a distribuției educației în România la nivel regional, dar potrivit analizei realizate de monitorulsocial.ro, un proiect al fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România, din cele opt regiuni, patru dintre aceste regiuni sunt printre cele 11 zone cu cel mai slab nivel de educație din UE.
Sud Muntenia este regiunea cu cea mai scăzută rată de educație din UE, aici procentul persoanelor absolvente de studii superioare fiind de 13,7%. Regiunile Nord-Est și Sud-Est sunt următoarele în acest top, cu doar 14% persoane adulte absolvente de facultate, în timp ce Sud-Vestul Olteniei are o medie de 17,6%, ceea ce o plasează pe locul 231 din UE 27 din punctul de vedere al numărului absolvenţilor de facultate. Faptul că patru din cele opt regiuni ale României sunt printre ultimele din această ierarhie superioară arată că potenţialul de dezvoltare al acestor regiuni este scăzut în acest moment, arată analiza citată. În topul celor 11 regiuni cu cel mai scăzut nivel de educație se mai numără regiuni din Italia, Cehia și Croația.
Zona București-Ilfov nu este doar cea mai educată regiune din România, ci se situează printre primele 50 de regiuni din UE din punctul de vedere al numărul de absolvenți de studii superioare cu 42,2%.
Unde trăiesc cele mai educate persoane
Regiunile cu cea mai educată populației sunt Sostines din Lituania, cu 62,1%, zona Brabant din Belgia cu 60,7% și zona Stockholm din Suedia cu 57,5%. Rata de studii superioare sau procentul populației adulte cu studii universitare este considerat unul dintre cei mai importanți indicatori ai potențialului social-economic al unei comunități. Specialiștii spun că această rată a studiilor superioare este unul dintre criteriile cel mai des folosite pentru a determina nivelul investițiilor economice și al dezvoltării într-o regiune pe termen mediu și lung.
Rata de abandon școlar în România și legătura cu sărăcia
Dacă avem cei mai puțini tineri cu studii superioare, în schimb, rata abandonului școlar în România a fost și este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, la fel cum este și rata de sărăcie în ocupare. Datele Eurostat arată că rata de abandon școlar prematur din România a rămas constantă în ultimii ani, de la 17% în 2013 până la 16% în 2022, în timp ce media europeană a scăzut de la 12% la 9%. Spania, singura țară cu o rată de abandon școlar mai mare decât România în 2013, a reușit să îndrepte această situație, ajungând de la 24% abandon școlar prematur în 2013 la 14% abandon școlar prematur în 2022. Rata de abandon școlar prematur este semnificativ peste media UE 27 în toate regiunile României, cu excepția Bucureștiului. În timp ce rata abandonului școlar în București este de 7-8%, regiunile înregistrează rate variabile de abandon școlar, de la 11% în regiunea de Vest până la 23% în regiunile Sud-Est și Centru. Similar, ratele de abandon școlar prematur pe regiuni sunt relativ constante în ultimii 10 ani peste tot în România, ceea ce arată că intervențiile statului pentru a reduce fenomenul au eșuat, arată tot o analiză realizată recent de monitorulsocial.ro. Dinamica ratei de abandon școlar prematur este strâns corelată cu rata de sărăcie de ocupare în România, ce arată ce procent din populația ocupată câștigă mai puțin decât pragul lunar de sărăcie. În România, rata de sărăcie salarială este de aproximativ 14,5%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană și semnificativ mai ridicată decât media europeană, care este de 8,5%. Cercetările experților în piața muncii arată că rata de abandon școlar prematur și rata de sărăcie în ocupare sunt aproape perfect corelate, ceea ce arată că eșecul politicilor guvernamentale de a reduce abandonul școlar contribuie la păstrarea unui număr foarte ridicat de oameni aflați în sărăcie, chiar și când aceștia muncesc. Mulți dintre cei care abandonează școala ajung să nu mai muncească în mediul formal, însă cercetările experților arată că mai mult de jumătate dintre românii care au renunțat prematur la educație nu lucrează pentru moment și nu caută un loc de muncă.
