Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preturile la alimentele de baza s-ar putea dubla in urmatorii 20 de ani, in raport cu 2010, din cauza schimbarilor climatice si a sporirii fenomenelor extreme, insotite de secete, inundatii si uragane, avertizeaza celebra organizatie umanitara Oxfam, potrivit AFP.
Intr-un raport publicat miercuri, si intitulat "Extreme Weather, Extreme Prices' (Vreme extrema, preturi extreme), Oxfam considera ca efectele incalzirii climatice sunt "subestimate" fiindca "schimbarile evolutiei lente a temperaturilor medii si schemele de precipitatii", global defavorabile agriculturii, vor dubla "pierderile culturilor cauzate de fenomene meteorologice extreme, mai frecvente si mai intense".
Scumpiri peste scumpiri
In 2030, apreciaza ONG-ul, riscul crescut de seceta, asemanator celui care dureaza din iunie mai ales in Statele Unite - cel mai grav din ultima jumatate de secol - ar putea astfel ridica pretul porumbului cu "140 la suta in comparatie cu pretul mediu al produselor alimentare" la aceasta data. "Aceasta se va adauga la cresterea deja inevitabila a preturilor produselor alimentare preconizata de schimbarile climatice", a punctat Clara Jamart, responsabila de Agricultura si alimentatie la Oxfam, contactata de AFP.
In Africa Australa, "secetele si inundatiile ar putea creste cu 120 la suta pretul la consumul de porumb si alte cereale secundare", arata in continuare studiul. Raportat la pretul actual, costul sacului de 25 de kilograme de faina de porumb (ratia minima a unei familii pentru doua saptamani) va trece de la 18 la 40 de dolari.
Studiul -"Extreme Weather, Extreme Prices" - se bazeaza pe cercetarile Institutului de Studii de Dezvoltare de la Universitatea din Sussex (Marea Britanie) efectuate pentru Oxfam.
Cercetatorii au aplicat scenariile fenomenelor extreme pe Africa Subsahariana si fiecare dintre principalele regiuni din lume exportatoare de orez, porumb si grau pentru a observa impactul posibil in 2030 asupra preturilor la export si pe pietele interne. La export, pretul porumbului va creste cu 177 la suta, al graului cu 120 la suta si al orezlui rafinat cu 107 la suta.
Citește pe Antena3.ro
De altfel, "aplicatia sugereaza ca unul sau mai multe fenomene climatice extreme survenite intr-un singur an ar putea duce la cresteri de preturi de o amploare comparabila cu 20 de ani de crestere a preturilor pe termen lung", releva autorii raportului.
Primele afectate: populatiile sarace
"Populatiile cele mai sarace sunt cele care vor plati acest pret ridicat: in timp ce o familie franceza aloca in mediu 15 la suta din buget pentru hrana, in Africa subsahariana aceasta parte poate ajunge pana la 50 sau 75 la suta", remarca Clara Jamart.
Grupul interguvernamental de experti privind evolutia climatica (GIEC, mandatat de catre ONU) prevede o crestere a temperaturilor cu valori cuprinse intre 2,5 si 5 grade Celsius pana la sfarsitul secolului, insotita "de fenomene climatice extreme fara precedent".
In pofida angajamentelor sale, comunitatea internationala nu reuseste sa reduca emisiile de carbon responsabile de incalzirea atmosferei.
Seceta, doar unul dintre motive
Potrivit Bancii Mondiale, mai ales din cauza secetei din Statele Unite, preturile porumbului si semintelor de soia au sarit cu 25 la suta si respectiv cu 17 la suta din iunie pana in iulie si tendinta continua in august. Seceta grava din SUA a fost blamata pentru cresterea preturilor la produsele agricole. Dar ea este doar o parte din poveste. Biocombustibilii, speculatia financiara si schimbarea obiceiurilor alimentare joaca de asemenea un rol. Aprovizionarea cu alimente la nivel global se confrunta cu presiuni din toate partile, se arata intr-o analiza publicata de revista germana Der Spiegel.
In regiunea Midwest din SUA, care se confrunta cu cea mai grava seceta din 1930 incoace, o sesime din cultura de porumb a fost pierduta, iar soia si graul nu arata mult mai bine. Unele preturi au crescut cu aproape 50% in numai 10 saptamani, iar depozitele de cereale au inceput sa se goleasca. Alte tari furnizoare majore anticipeaza si ele recolte slabe. Din cauza unei perioade prelungite de seceta in Rusia, exporturile de grau sunt de asteptat sa fie doar la jumatate din cele de anul trecut. Brazilia, pe de alta parte, a avut prea multe ploi, o veste proasta pentru agricultorii care cultiva trestie de zahar.
"Cele mai recente previziuni privind culturile sugereaza ca ar trebui sa ne temem de ce e mai rau', a avertizat Programul Alimentar Mondial al ONU, saptamana trecuta. Este al treilea avertisment din ultimii ani, dupa crize similare din 2008 si 2011.
Masuri
G-20 a luat nota si intentioneaza sa organizeze o reuniune in aceasta toamna pentru a aborda criza. Grupul vrea sa impiedice tarile sa ia masuri unilaterale. In urma cu doi ani, Rusia a suspendat temporar exporturile de grau, fapt care a facut sa creasca si mai mult preturile. De aceasta data, tari precum Argentina si Brazilia ar putea urma o cale similara si reduce exporturile de soia, spune profesorul de agricultura din Bonn, Ernst Berg.
Asigurarea aprovizionarii cu produse alimentare a devenit o problema-cheie pe agenda internationala in contextul in care a erupt o batalie globala pentru produse agricole. "Mancarea este noul petrol, iar pamantul este noul aur', spune Lester Brown, fondatorul ''Earth Policy Institute'' din Washington.
Motive
Patru factori joaca un rol critic.
Primul: schimbarile climatice decimeaza culturile. Multi climatologi prezic ca intr-o lume incalzita, valurile de caldura precum cele din SUA din acest an vor deveni mai frecvente si mai severe. Intr-un nou studiu, economisti specializati in agricultura de la Columbia University din New York au prezis ca daca modelele climatice se adeveresc, caldura extrema ar putea reduce recoltele din SUA cu aproximativ 30%.
Regiunile din Scandinavia, odata reci si neroditoare vor deveni probabil fertile. Printre perdanti se vor numara centre actuale ale productivitatii agricole cum ar fi sudul Spaniei. Centura vegetatiei din Africa se va schimba si ea, Sahara devenind mai verde, iar secetele mai severe in sud.
Al doilea factor: mai mult biocombustibil inseamna mai putine alimente. Din 2005, rafinariile din SUA au fost solicitate sa adauge combustibil derivat din surse regenerabile la benzina conventionala. SUA recurg la acest procedeu pentru a reduce dependenta de combustibilii fosili, dar folosesc mai mult porumb pentru a produce etanol decat pentru hrana animalelor.
Aproximativ 40% din recolta de porumb este transformata in biocombustibil. Firma de investitii ''Lupus Alpha'' a criticat strategia de mediu a Washingtonului, deoarece prin subventionarea etanolului, Guvernul a creat un "monstru al cererii''. FAO sustine ca cererea de etanol ar trebui suspendata imediat, astfel incat sa se dezamorseze conflictul "alimente versus combustibil'.
Al treilea factor: speculatorii determina cresterea preturilor produselor agricole de baza. De la inceputul crizei agricole in 2008, au avut loc cresteri de preturi care nu pot fi explicate prin factori normali. Preturile de piata pentru orez, de exemplu, au crescut uneori cu 30% intr-o singura zi. Acest lucru duce la speculatii pe piata financiara. Bancile de investitii si fondurile de pensii nu tranzactioneaza marfuri reale, neavand niciun interes sa detina fizic porumb, soia sau grau. Prin intrarea in contracte futures speculeaza pur si simplu cu privire la schimbarile de pret ale produselor alimentare. Astfel de tranzactionari s-au triplat aproape intre lunile iunie si iulie.
Al patrulea factor: noile modele de consum exacerbeaza deficitul. In economiile emergente, s-a dezvoltat o noua clasa de mijloc ai carei membri au obiceiuri alimentare complet diferite de cele ale parintilor si bunicilor lor. Carnea nu mai este luxul care a fost odata. China este lider in aceasta tendinta. In cele doua decenii de dupa 1990, venitul anual pe cap de locuitor a crescut de la echivalentul a 341 dolari la 5.400 dolari. In aceeasi perioada, consumul anual de carne a depasit dublul de la 26 la 56 de kilograme.
Productia agricola interna este departe de a fi suficienta pentru a acoperi o astfel de crestere a cererii, in special pentru hrana animalelor, astfel incat China a apelat la pietele mondiale pentru soia si porumb. Deoarece aproximativ trei kg de furaje sunt necesare pentru a produce un kg de carne de porc, noile obiceiuri alimentare amplifica problema aprovizionarii.
Oferta limitata
Cei patru factori arata nu numai ca situatia este tensionata, ci si ca va ramane probabil asa. Populatia globala creste cu aproximativ 78 de milioane de persoane pe an si in timp ce cererea de alimente creste constant, oferta este limitata. Terenurile cultivate in prezent in lume - aproximativ 1,5 miliarde de hectare - nu pot fi extinse.
Grupul de oameni de stiinta care au elaborat World Development Report in urma cu patru ani sustine ca superioritatea agriculturii industriale este un mit. Raportul lor releva ca monoculturile, utilizarea pesticidelor, irigarea artificiala si ingrasamintele sintetice contamineaza apa si distrug solul. In opinia lor, ar trebui consolidati micii fermieri, care se concentreaza pe pietele locale, folosesc mai putina apa decat fermele de mari dimensiuni si pot satisface cu usurinta cererea din tarile in curs de dezvoltare. (deak.istvan@jurnalul.ro)
