Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iată, așadar, cum ambiția lui Klaus Iohannis de a ocupa o funcție de înaltă demnitate publică după jumătatea lunii decembrie aruncă în aer șansele Partidului Național Liberal și ale lui Nicolae Ciucă de a ieși cu obrazul curat din aceste alegeri.
Există șanse aproape de zero ca proiectul de lege inițiat de liderii grupurilor parlamentare ale PNL de la Senat și de la Camera Deputaților, Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache, care să-i permită președintelui României în funcție, aflat în ultimele trei luni de mandat să candideze ca independent pe listele unui partid politic, ale unei alianțe politice sau ale unei alianțe electorale, la alegerile generale pentru Senat și pentru Camera Deputaților, să treacă de votul Parlamentului României. Fără voturile PSD, nu există nicio perspectivă ca acest lucru să se materializeze.
Dacă președintele României nu renunță la acest deziderat și dacă va ține cu dinții de acest mandat de senator, atunci lucrurile se arată extrem de periculoase pentru Partidul Național Liberal și pentru candidatul acestui partid la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă. Ca să poată candida, conform legii electorale și Constituției, Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al României, să se înscrie ca membru în Partidul Național Liberal și, din această calitate, să devină candidat trecut pe listele acestei formațiuni politice ce urmează să fie trimise Biroului Electoral Central până la mijlocul lunii viitoare.
Nici președintele interimar nu poate fi membru de partid
Potrivit articolului 98, alineat 1, din Constituția României, „dacă funcția de președinte devine vacantă ori dacă președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților”.
În aceste condiții, primul care este obligat să preia funcția de președinte interimar al României este președintele Senatului, Nicolae Ciucă. Constituția nu prevede posibilitatea refuzului, astfel încât această sarcină să fie transferată, în mod direct, președintelui Camerei Deputaților.
Odată devenit președinte interimar al României, lui Nicolae Ciucă i se vor aplica prevederile articolului 84, alineat 1 din Constituția României, care reglementează faptul că „în timpul mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată”.
Acesta este și motivul pentru care, în două rânduri, când fostul președinte al României Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament din funcție, fiind organizate referendumuri de demitere, cei doi președinți ai Senatului care au preluat interimatul funcției, pe perioada suspendării titularului, au fost nevoiți să se suspende din funcția de membru al partidelor din care făceau parte.
Astfel, la prima suspendare a lui Băsescu, în 26 aprilie 2007, Nicolae Văcăroiu, ca președinte al Senatului, s-a suspendat din funcția de membru al PSD, pe perioada în care a devenit președinte interimar al României. Văcăroiu era, atunci, vicepreședinte al Partidului Social Democrat.
Apoi, în 9 iulie 2012, Crin Antonescu s-a suspendat din calitatea de membru al PNL și din funcția de președinte al Partidului Național Liberal, pentru a putea prelua funcția de președinte interimar al României, în timpul celei de-a doua suspendări a lui Traian Băsescu.
Statutul PNL arată că doar un membru poate fi candidatul partidului la prezidențiale
Problema lui Nicolae Ciucă din 2024, în cazul în care va fi obligat să preia interimatul funcției prezidențiale, este că, spre deosebire de celelalte două situații, nici în 2007, nici în vara anului 2012 nu au fost organizate alegeri prezidențiale sau parlamentare, alegeri la care Nicolae Văcăroiu sau Crin Antonescu să aibă și calitatea de candidați desemnați de partidele din care au făcut parte la funcția prezidențială sau la cea parlamentară.
Recent, Consiliul Național al Partidului Național Liberal a aprobat candidatura președintelui PNL Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale din data de 24 noiembrie și din data de 8 decembrie 2024. Iar surse politice afirmă că Nicolae Ciucă va candida, în paralel, și pe listele PNL pentru Senatul României, la alegerile din 1 decembrie 2024.
Statutul PNL, în baza căruia Nicolae Ciucă a fost desemnat candidat la prezidențiale, prevede la articolul 128 că „poate participa la procedura de nominalizare a candidatului PNL pentru funcția de președinte al României, atunci când partidul hotărăște aceasta, orice MEMBRU care îndeplinește următoarele criterii: (…) d) susține un program politic bazat pe Programul PNL”. La articolul 129, Statutul PNL prevede că „MEMBRII care îndeplinesc condițiile de mai sus trebuie să transmită o cerere în acest sens Biroului Executiv, cu cel puțin 12 luni înaintea declanșării campaniei electorale prezidențiale”.
Participarea lui Ciucă la alegerile parlamentare ar deveni imposibilă
Plecând de la acest statut, în situația în care Nicolae Ciucă va ajunge să fie concomitent președinte interimar al României și candidat al Partidului Național Liberal la Președinția României, validat de forurile statutare ale PNL în timp ce ar avea calitatea de membru nesuspendat al partidului, din punct de vedere legal lucrurile se complică. Teoretic, ar trebui invalidată această candidatură, iar PNL să-l desemneze din nou, dar candidat independent, susținut de partid, la alegerile prezidențiale, așa cum s-a întâmplat, în anul 2019, cu candidatura lui Klaus Iohannis, președinte în exercițiu al României.
Când este vorba despre candidatura lui Nicolae Ciucă la alegerile parlamentare din 1 decembrie, funcția de președinte interimar va face absolut imposibil acest demers, deoarece Ciucă ar ajunge exact în situația în care se regăsește, în prezent, Klaus Iohannis, când liberalii au găsit potrivit să inițieze un proiect de lege care să permită candidatura președintelui în exercițiu al României, ca independent pe listele unui partid politic la funcția de senator sau de deputat.
Dacă liberalii ar fi respectat calendarul electoral stabilit împreună cu PSD, nu s-ar fi ajuns în această situație fără ieșire
Dacă Iohannis va dori să continue cu planul candidaturii sale, fără demisia de la Cotroceni nu va putea face acest lucru. Iar dacă Nicolae Ciucă va vrea să candideze fără probleme la Președinția României, dar și la alegerile parlamentare, ar trebui să demisioneze chiar înaintea lui Klaus Iohannis, de la șefia Senatului.
O problemă în plus va fi aceea că este complicată găsirea, într-un timp atât de scurt, a unui înlocuitor al lui Nicolae Ciucă la președinția Senatului, care să accepte să devină președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis și care să se sacrifice, în sensul că nu va mai putea candida, în 1 decembrie, la un nou mandat în Parlamentul României. La fel, dacă președintele Senatului nu poate prelua funcția interimară de președinte al României, ar trebui ca fie președintele Camerei Deputaților, fie un alt deputat care să preia de la actualul deținător al funcției această demnitate, să se sacrifice politic pentru Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă.
Această situație de șah-mat ar fi putut fi evitată, dacă PNL și-ar fi respectat înțelegerea din primăvara acestui an pe care a avut-o cu PSD cu privire la întregul calendar electoral stabilit inițial. Reamintim că, la data de 3 martie 2024, Biroul Politic Național al PNL a adoptat Decizia nr. 16, prin care, în conformitate cu atribuțiile prevăzute în statutul partidului, a hotărât să aprobe calendarul alegerilor ce vor avea loc în anul 2024, astfel: 9 iunie - alegerile europarlamentare și locale, 15 septembrie - primul tur al alegerilor prezidențiale, 29 septembrie - al doilea tur al alegerilor prezidențiale, 8 decembrie - alegeri parlamentare.
Respectarea acestui calendar ar fi evitat o demisie din funcție a lui Klaus Iohannis înaintea alegerilor prezidențiale și i-ar fi netezit drumul spre un mandat de senator pe listele PNL, fără să pericliteze situația PNL și a lui Nicolae Ciucă.
„Nucleara” pentru Klaus Iohannis vine de la ÎCCJ. Președintele trebuie să dea statului 260.000 de euro
În acest plin scandal, marți, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au pus capăt tergiversării procesului privind spațiul comercial din Sibiu care aparține familiei Iohannis. Până recent, cei de la ANAF susțineau că nu pot recupera prejudiciul de la familia Iohannis pentru că în cazul unui imobil deținut de familia prezidențială există un proces pe rol.
Șeful statului este, astfel, obligat să returneze toți banii încasați drept chirie pentru spațiul comercial din Sibiu, acolo unde activa Raiffesen Bank. Din chiria acestui spațiu comercial din Sibiu, situat pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29, familia Iohannis a obținut peste 260.000 de euro.
Litigiul a fost inițiat de prietena familiei Iohannis de la Miami, Rodica Baștea. Aceasta solicita anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din Gheorghe Magheru, nr. 35. Între 1999 și 2008, casa a aparținut lui Ioan Baștea, soțul femeii, decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și lui Carmen Iohannis, soția acestuia.
Până acum, Rodica Baștea a pierdut în toate instanțele, la Tribunalul Hunedoara și Curtea de Apel Alba. În final, prietena familiei Iohannis a pierdut procesul și la Înalta Curte de Casație și Justiție, așa că cei de la ANAF au cale liberă să recupereze prejudiciul de la familia Iohannis.
Spațiul comercial din Bălcescu, nr. 29 a aparținut familiei prezidențiale în perioada 1999 - 2016 și i-a adus venituri de peste 260.000 de euro din chiria de la Raiffeisen Bank. Cu acești bani președintele a cumpărat alte 3 case.
Conform Secției I Civilă a ÎCCJ, respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Baștea Rodica împotriva Deciziei nr. 1873 din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția I Civilă, în contradictoriu cu Statul român, prin Municipiul Sibiu, reprezentat de Primar, și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor”. Decizia este definitivă.
În vară, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondat apelul declarat de aceeași Rodica Baștea împotriva Sentinței Civile nr. 620 a Tribunalului Hunedoara, care, la acel moment, a admis lipsa calității procesuale active a reclamantei Rodica Baștea și a respins, în consecință, acțiunea civilă inițiată de Rodica Baștea, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Rodica Baștea este soția pretinsului moștenitor al imobilului respectiv, de la care a cumpărat familia Iohannis, este stabilită la Miami și a cerut în instanță anularea unui certificat prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din Sibiu. Rodica Baștea a pierdut procesul la toate instanțele. Potrivit ANAF, din cauza litigiilor cu moștenirea, statul român nu putea recupera un alt imobil care a aparținut președintelui - un spațiu comercial din Sibiu - și nici suma de 260.000 de euro obținutăi de familia Iohannis din chirii. În urma deciziei ÎCCJ, ANAF poate înregistra cele două imobile și poate începe procedura de recuperare a banilor din chirii de la familia Iohannis.
